Tensiuni pe piața internă
În cadrul unei întâlniri recente cu liderii de afaceri, desfășurată pe 13 februarie 2026 în portul belgian, președintele Franței, Emmanuel Macron, a subliniat importanța protejării bazei industriale europene pentru a apăra locurile de muncă și modelul social. „Dacă vrem să păstrăm joburile pe acest continent (…) trebuie să păstrăm și să definim, prin design, conținut european”, a declarat Macron, evidențiind necesitatea de a sprijini industriile critice, precum cea chimică, semiconductorii și tehnologiile avansate. Această poziție vine în contextul unui climat economic global tot mai provocator, în care Uniunea Europeană (UE) caută soluții pentru a rămâne competitivă în fața protecționismului crescut din Statele Unite și a expansiunii industriale a Chinei.
În contrast cu viziunea lui Macron, liderul CDU, Friedrich Merz, a adoptat o abordare mai prudentă, subliniind că regulile de „preferință europeană” ar trebui aplicate cu măsură, doar în sectoare critice și ca „ultimă soluție”. Merz a argumentat că conceptul de „Made in Europe” nu ar trebui să se reducă la cote de conținut sau criterii de achiziții publice, ci să se concentreze pe reducerea birocrației și pe crearea unei piețe unice mai funcționale. Aceste divergențe de opinie reflectă tensiunile persistente dintre cele mai mari economii ale UE, pe măsură ce blocul se confruntă cu provocări interne profunde.
Deși există un consens privind necesitatea de a revitaliza competitivitatea europeană, dezacordurile persistă în privința instrumentelor necesare. Franța a promovat în mod constant o agendă de tip „Buy European”, care include măsuri de protecție pentru producția de apărare și regulile de achiziții. În paralel, Comisia Europeană lucrează la un pachet legislativ menit să introducă praguri pentru ponderea inputurilor europene în produse, precum și condiții mai stricte pentru investițiile străine. Astfel, se preconizează cerințe legate de transferul de tehnologie, angajarea de personal local și parteneriate cu firme europene.
Un alt punct de divergenta între Franța și Germania este finanțarea prin datorie comună. Macron a reiterat sprijinul pentru extinderea capacității Uniunii Europene de a emite datorie împreună, argumentând că doar astfel pot fi finanțate investiții strategice în domenii precum apărarea, securitatea, tehnologiile verzi și inteligența artificială. Germania, pe de altă parte, preferă o realocare a banilor din bugetul multianual al UE, concentrându-se mai mult pe investiții, în detrimentul sectorului agricol.
Astăzi, liderii europeni se reunesc pentru a discuta despre competitivitate, sub conducerea președintelui Consiliului European, António Costa, care a declarat că există un „sentiment clar de urgență” în privința deciziilor care trebuie luate. La întâlnire sunt așteptați și alte personalități influente, precum Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, și Enrico Letta, care au contribuit la elaborarea unor rapoarte recente despre deficitul de competitivitate al UE.
Potrivit unor surse, liderii vor analiza opțiuni pentru integrarea piețelor, prioritizarea companiilor europene în contractele publice și relaxarea unor reguli pentru facilitarea apariției unor companii europene mai mari.
Deși discuțiile sunt programate să continue și în martie, sursele sugerează că nu sunt așteptate progrese semnificative la întâlnirea de astăzi.