Diferențe uriașe între avere și venituri
Agenția Națională de Integritate (ANI) a anunțat vineri, 13 februarie 2026, că a identificat un caz grav de incompatibilitate și avere nejustificată în rândul personalului medical din Iași. Conform unui comunicat de presă, conf. univ. dr. Ion Cijevschi, fost șef al Secției Clinice de Oftalmologie din cadrul Spitalului Clinic Căi Ferate Iași, nu poate justifica o diferență de 2.515.331 lei (aproximativ 554.000 euro) între averea dobândită și veniturile realizate în perioada exercitării funcției publice. „Această situație ridică semne de întrebare asupra transparenței și eticii în sistemul de sănătate”, a declarat un purtător de cuvânt al ANI.
Conform raportului oficial, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Iași, având în vedere că medicul și familia sa au acumulat o avere semnificativă fără a putea justifica proveniența acesteia. Cijevschi a mai avut anterior probleme legate de incompatibilitate, fiind declarat incompatibil în 2020 pentru exercitarea simultană a funcției de șef de secție și administrator al unei firme. Instanța supremă a menținut această decizie, ceea ce subliniază gravitatea situației.
Pe lângă cazul lui Cijevschi, ANI a identificat alte zece situații de incompatibilitate sau conflict de interese în rândul funcționarilor publici. De exemplu, un fost consilier local din Tulcea a votat pentru finanțarea reabilitării unor blocuri administrate de asociația pe care o conducea, având astfel un interes personal de natură patrimonială. De asemenea, un primar din Constanța a fost simultan membru în Consiliul de Administrație al Casei Județene de Asigurări de Sănătate, ceea ce contravine normelor de integritate.
Aceste abateri nu sunt simple neglijențe administrative, conform ANI. „Fapta persoanei (…) constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementărilor aplicabile funcției respective”, a adăugat instituția. Persoanele declarate incompatibile vor fi decăzute din dreptul de a exercita o funcție publică pe o perioadă de trei ani, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra carierei acestora.
În contextul mai larg al integrității în administrația publică, aceste cazuri reflectă o problemă sistemică în România, unde transparența în gestionarea fondurilor publice și în exercitarea funcțiilor publice este esențială. Expertul în etică și integritate publică, dr. Radu Bădescu, de la Universitatea din Iași, consideră că „aceste situații subliniază necesitatea unei reforme profunde în sistemul de sănătate românesc, pentru a preveni astfel de abateri în viitor”.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări considerabile în ceea ce privește integritatea funcționarilor publici. Conform unui raport Eurostat din 2025, România se află pe un loc fruntaș în ceea ce privește cazurile de corupție și abuz de putere în administrație. Este esențial ca autoritățile să colaboreze pentru a îmbunătăți transparența și responsabilitatea în gestionarea resurselor publice.
În concluzie, cazul medicului Ion Cijevschi este un semnal de alarmă pentru autoritățile române în ceea ce privește integritatea funcționarilor publici. Este vital ca măsurile de sancționare să fie aplicate uniform și că instituțiile de stat să colaboreze pentru a preveni abuzurile de putere și a restaura încrederea cetățenilor în sistemul de sănătate și administrația publică.
Următorii pași trebuie să includă o revizuire a legislației privind incompatibilitățile și consolidarea mecanismelor de control intern în instituțiile publice.