Decizie CJUE și campania lui Orban
Curtea de Justiție a Uniunii Europene examinează plângerea depusă de Parlamentul European, care susține că Executivul comunitar și-a încălcat propriile reguli atunci când a decis, în decembrie 2023, deblocarea a 10 miliarde de euro pentru Ungaria. Fondurile fuseseră reținute anterior din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Parlamentarii au transmis că decizia a fost luată în ajunul unui summit important al liderilor UE, într-un moment în care era necesară cooperarea premierului Viktor Orbán pentru aprobarea unui nou pachet de sprijin destinat Ucrainei. Avocatul general Tamara Ćapeta a recomandat anularea deciziei Comisiei Europene. Ea a afirmat că Bruxelles-ul a aplicat „incorect” cerințele privind statul de drept atunci când a transferat fondurile, înainte ca reformele asumate de guvernul ungar să fie puse în aplicare în totalitate. Potrivit acesteia, Comisia „nu a efectuat o evaluare adecvată a reformelor referitoare la independenţa” Curții Supreme din Ungaria și a procedurilor de numire a membrilor Curții Constituționale. „Comisia datorează o explicaţie nu numai Ungariei, ci şi cetăţenilor UE în general”, se arată în declarația Curții. Avocatul general nu susține acuzația Parlamentului conform căreia Comisia ar fi făcut abuz de putere. Avizul apare într-o perioadă în care premierul Viktor Orbán se află în urma adversarilor politici în sondajele premergătoare alegerilor din aprilie. În ultimele luni, liderii europeni au evitat declarațiile critice la adresa Budapestei, considerând că acestea ar putea fi folosite în campania electorală. Un diplomat european a declarat, sub protecția anonimatului: „Nu este ceea ce aveam nevoie atât de aproape de alegeri”. Comisia Europeană a refuzat să comenteze avizul. Viktor Orbán nu a făcut declarații la sosirea la summitul liderilor UE din Belgia. Avizul indică faptul că două aspecte esențiale – independența Curții Supreme și procedurile de numire la Curtea Constituțională – nu au fost analizate corespunzător de către Comisie. În document se menționează și lipsa de transparență, fiind notat că Executivul european nu a prezentat argumente suficiente pentru justificarea deciziei de deblocare a fondurilor. Europarlamentarul german René Repasi a explicat ce ar presupune o eventuală anulare a deciziei: „Dacă Ungaria nu restituie banii, Comisia poate reduce alte plăţi la care Ungaria are dreptul, cu suma pe care Ungaria este obligată să o restituie”. Hotărârea CJUE va clarifica limitele puterii discreționare a Comisiei în evaluarea respectării statului de drept de către statele membre, în special în cadrul Regulamentului privind dispozițiile comune, potrivit Politico. Într-o audiere din octombrie 2025, Comisia Europeană a susținut că Ungaria a îndeplinit oficial „etapele” tehnice stabilite pentru remedierea problemelor privind independența justiției, ceea ce ar fi impus deblocarea fondurilor. Avizul avocatului general reia argumentele Parlamentului, potrivit cărora Comisia ar fi evaluat incorect îndeplinirea obiectivelor reformei judiciare. „A fost o mustrare dură pentru Comisie. Confirmă ceea ce Parlamentul European denunţă de mult timp: eliberarea a 10 miliarde de euro către guvernul ungar a fost ilegală şi motivată politic. Fondurile UE trebuie acordate numai atunci când beneficiarul respectă legea, valorile europene şi statul de drept. Trebuie să înceteze să se lase manipulată de autocraţi precum Viktor Orbán”, a declarat Eurodeputatul Daniel Freund. Ungaria nu ar fi trebuit să primească 10 miliarde de euro reprezentând fonduri UE îngheţate, a declarat joi Avocata Generală a Curţii de Justiţie a UE (CJUE), îndemnând Comisia Europeană să îşi schimbe decizia, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres. În centrul problemei se află decizia executivului european de a dezgheţa fondurile pentru Budapesta înaintea unui summit crucial privind Ucraina, în decembrie 2023. Bruxellesul explicase deblocarea fondurilor invocând reformele întreprinse de Ungaria pentru a îndeplini o serie de condiţii care vizează îmbunătăţirea independenţei sistemului judiciar maghiar. Însă anunţul a stârnit proteste în Parlamentul European, unde unii eurodeputaţi au acuzat Bruxellesul că „a cedat şantajului” din partea lui Viktor Orban, principalul critic al sprijinului pentru Kiev în cadrul UE. Această opinie a fost împărtăşită în mod clar de Avocata Generală a Curţii de Justiţie a UE, care a criticat Comisia pentru eliberarea acestor fonduri „fără nicio explicaţie”, chiar înainte ca toate reformele maghiare să fie implementate. Această opinie exprimată de Tamara Capeta este destinată să informeze instanţa din Luxemburg, a cărei hotărâre este aşteptată în lunile următoare. Cu toate acestea, nu este deocamdată clar care ar fi consecinţele exacte pentru Ungaria în cazul în care Curtea ar urma această opinie. Contactată de AFP, Comisia Europeană a declarat că „a luat act” de aviz, dând asigurări în acelaşi timp că eliberarea fondurilor pentru Ungaria „s-a bazat pe o evaluare amănunţită”. Problema este cu atât mai explozivă cu cât premierul ungar se află în plină campanie electorală pentru un nou mandat, alegerile parlamentare fiind programate pentru 12 aprilie. Consilierul său politic, Balazs Orban, a criticat avizul magistratei, acuzând Bruxellesul că „încearcă să şantajeze” Ungaria din cauza opoziţiei sale faţă de aderarea Ucrainei la UE. „Este o zi bună pentru statul de drept”, a declarat europarlamentarul Daniel Freund, care a fost puternic implicat în această chestiune. Dacă instanţa va respecta decizia magistratei, „ar fi un dezastru financiar pentru Orban”, a declarat el pentru AFP. UE a alocat deja fonduri de 18 miliarde de euro destinate Ungariei în cadrul diferitelor proceduri legate de preocupări privind drepturile persoanelor LGBT+, solicitanţii de azil, precum şi de condiţiile de achiziţii publice şi conflictele de interese.