Avizul CJUE în context politic
Comisia Europeană ar putea fi obligată să recunoască faptul că a greșit atunci când a deblocat, în 2023, 10 miliarde de euro pentru Ungaria, fonduri blocate anterior din cauza problemelor privind statul de drept. Un consilier juridic senior al Curții de Justiție a UE recomandă anularea deciziei, ceea ce ar putea forța Budapesta să returneze banii, potrivit news.ro. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) analizează o acțiune intentată de Parlamentul European, care acuză Comisia că și-a încălcat propriile reguli atunci când a aprobat transferul fondurilor către Ungaria, în decembrie 2023. Eurodeputații susțin că decizia a fost una oportunistă, luată chiar înaintea unui summit crucial al liderilor UE, când era nevoie de sprijinul premierului Viktor Orbán pentru aprobarea ajutorului destinat Ucrainei. Avocatul general Tamara Ćapeta recomandă Curții anularea deciziei Comisiei. Potrivit acesteia, Bruxelles-ul a deblocat fondurile înainte ca reformele asumate de Ungaria să fie implementate complet. În special, Comisia nu ar fi evaluat corespunzător modificările privind independența Curții Supreme și procedura de numire a judecătorilor Curții Constituționale – două elemente esențiale pentru respectarea statului de drept. De asemenea, avocatul general critică lipsa de transparență a Comisiei: „Comisia datorează o explicație nu numai Ungariei, ci și cetățenilor UE în general”, se arată în poziția Curții. Potrivit eurodeputatului german René Repasi, dacă instanța va urma acest aviz, Comisia va trebui să solicite oficial returnarea celor 10 miliarde de euro. În cazul în care Budapesta refuză, Bruxelles-ul ar putea compensa suma prin reducerea altor plăți viitoare către Ungaria. Avizul vine într-un context delicat, cu Viktor Orbán în scădere în sondaje înaintea alegerilor din aprilie. Diplomați europeni recunosc că liderii UE au evitat în ultimele luni confruntarea directă cu Budapesta, de teama exploatării politice a subiectului în campania electorală. Hotărârea finală a CJUE, așteptată în următoarele luni, ar putea stabili limite clare privind libertatea Comisiei de a aprecia respectarea statului de drept de către statele membre. Eurodeputatul ecologist Daniel Freund consideră avizul „o mustrare dură pentru Comisie” și spune că el confirmă ceea ce Parlamentul European susține de mult timp: eliberarea fondurilor către Ungaria a fost ilegală și motivată politic. Deși avizul avocatului general nu este obligatoriu, Curtea îl urmează frecvent. Dacă acest lucru se va întâmpla și de această dată, Comisia Europeană s-ar putea confrunta cu una dintre cele mai serioase înfrângeri juridice din ultimii ani – și cu obligația de a recupera miliarde de euro de la un stat membru.
Comisia Europeană ar trebui să-și revizuiască decizia prin care a deblocat 10 miliarde de euro și i-a acordat Ungariei în 2023, potrivit unui consilier juridic senior al celei mai înalte instanțe din Europa. Dacă Curtea de Justiție a UE va da curs acestui aviz juridic, Ungaria ar trebui să dea înapoi banii primiți, relatează Politico. Curtea de Justiție a UE (CJUE) examinează o plângere a Parlamentului European potrivit căreia Comisia și-a încălcat propriile reguli atunci când a deblocat fondurile pentru Ungaria, în decembrie 2023, bani care fuseseră reținuți din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Deputații europeni acuză Comisia de oportunism politic, argumentând că decizia a fost luată în ajunul unui summit crucial al liderilor UE, la care blocul era disperat ca premierul ungar Viktor Orbán să coopereze și să fie de acord cu trimiterea de ajutor către Ucraina. Avizul juridic al avocatului general Tamara Ćapeta - de anulare a deciziei Comisiei de a debloca fondurile - îi va ghida pe judecători în pronunțarea hotărârii finale, care va fi comunicată în câteva luni. Avocații generali nu sunt judecători, ci consilieri juridici care asistă instanța în cazuri complicate sau fără precedent. Avizul vine într-un moment delicat, premierul Viktor Orbán fiind în urmă în sondaje înaintea alegerilor din aprilie. Liderii UE au evitat cu fermitate, timp de câteva luni, să ia măsuri împotriva Budapestei sau să facă declarații prea critice la adresa prim-ministrului, Comisia și diplomații fiind de acord că orice presiune asupra lui Orbán ar fi fost folosită în campania electorală. Un diplomat al UE a declarat că avizul „nu este ceea ce aveam nevoie” atât de aproape de alegeri. Comisia a refuzat să comenteze avizul consilierului juridic. Nici Orbán nu a comentat hotărârea la sosirea sa la summitul liderilor UE din zona rurală a Belgiei. Avizul lui Ćapeta afirmă că Bruxelles-ul a aplicat „incorect” propriile cerințe privind statul de drept atunci când a transferat fondurile, înainte ca reformele guvernului maghiar să fi fost aplicate în totalitate. Ea a mai spus că executivul european nu a efectuat „o evaluare adecvată a reformelor referitoare la independența” Curții Supreme din Ungaria și la numirea membrilor Curții Constituționale din Ungaria – două aspecte cheie pe care Parlamentul European a afirmat că CE nu le-a abordat în mod corespunzător. Avocatul general a criticat, de asemenea, Comisia pentru lipsa de transparență, afirmând că aceasta nu a furnizat argumente adecvate pentru decizia de deblocare a fondurilor. „Comisia datorează o explicație nu numai Ungariei, ci și cetățenilor UE în general”, se arată într-o declarație a Curții. Cu toate acestea, avocatul general nu a susținut acuzațiile Parlamentului potrivit cărora Comisia ar fi făcut abuz de putere. René Repasi, europarlamentar german și profesor de drept european la Universitatea Erasmus din Rotterdam și la Universitatea din Geneva, a declarat că o anulare ar însemna că executivul Ursulei von der Leyen ar trebui să „solicite înapoierea banilor”. „Dacă Ungaria nu restituie banii, Comisia poate reduce alte plăți la care Ungaria are dreptul, cu suma pe care Ungaria este obligată să o restituie”, a spus Repasi. Când va fi pronunțată, hotărârea Curții va stabili un precedent în ceea ce privește amploarea puterii discreționare a Comisiei în evaluarea încălcărilor statului de drept de către țările UE, în special în contextul Regulamentului privind dispozițiile comune (CPR), care stabilește condiții stricte referitoare la drepturile fundamentale și independența judiciară pentru plata fondurilor UE. Comisia s-a apărat în cadrul unei audieri din octombrie 2025, afirmând că „etapele” tehnice specifice prestabilite privind abordarea problemelor legate de independența judiciară au fost îndeplinite în mod oficial de Budapesta și, prin urmare, Comisia a trebuit să elibereze fondurile. Însă avizul avocatului general susține argumentul avocaților Parlamentului, potrivit căruia Comisia ar fi trebuit să adopte o viziune mai largă asupra deficiențelor sistemice ale statului de drept în Ungaria și că a evaluat în mod incorect îndeplinirea obiectivelor reformei judiciare. Eurodeputatul ecologist Daniel Freund a declarat că avizul avocatului general „a fost o mustrare dură pentru Comisie. Dacă instanța va urma acest raționament în hotărârea sa finală, aceasta va marca o victorie pentru statul de drept în Europa”, a punctat Freund. El a adăugat că avizul „confirmă ceea ce Parlamentul European denunță de mult timp: eliberarea a 10 miliarde de euro către guvernul ungar a fost ilegală și motivată politic. Prin acțiunile sale, Comisia și-a pus în joc propria credibilitate. Fondurile UE trebuie acordate numai atunci când beneficiarul respectă legea, valorile europene și statul de drept. Ne așteptăm ca Comisia Europeană să respecte aceste principii în viitor.
Trebuie să înceteze să se lase manipulată de autocrați precum Viktor Orbán”, a transmis europarlamentarul.