Estimări privind aderarea la euro
Președintele Nicușor Dan a estimat, joi, 12 februarie 2026, că România ar putea adopta moneda euro în termen de 3 sau 4 ani. "Trecerea la euro e benefică. Cu cât economia ta e mai integrată, cu atât firmele sunt mai productive și locuri de muncă mai bine plătite. Un orizont de 3-4 ani de acum înainte", a declarat Nicușor Dan, subliniind importanța integrării economice.
Contextul acestei declarații vine la scurt timp după ce premierul Ilie Bolojan a afirmat că aderarea României la zona euro nu este pe agenda guvernului până când țara nu va atinge o cotă de deficit sub 3%. "Aderarea României la zona euro este o temă care ar putea fi una de bază în România la alegerile parlamentare din 2028", a declarat Bolojan într-o conferință la Berlin.
Conform Eurobarometrului efectuat pentru Comisia Europeană, sprijinul public pentru adoptarea monedei euro în România se situează în jurul valorii de 59%. Totuși, țara se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă un obstacol major în calea aderării. Datele oficiale arată că în 2025, deficitul bugetar a fost estimat la 7,2% din PIB, conform Ministerului Finanțelor.
Analiștii economici susțin că România va avea nevoie de câțiva ani pentru a-și stabiliza finanțele publice și pentru a îndeplini criteriile de convergență necesare. "Este esențial ca România să reducă deficitul bugetar și să îmbunătățească stabilitatea economică", a declarat economistul Cristian Păun, profesor asociat la Academia de Studii Economice.
Un alt expert, Radu Crăciun, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari, a subliniat că "inflația ridicată și măsurile de austeritate impuse de guvern complică și mai mult perspectiva aderării la zona euro". Aceasta vine în contextul în care inflația a atins un nivel de 10,5% în 2025, conform INS.
De asemenea, subiectul adoptării monedei euro a dispărut din dezbaterile publice, în special în lumina ascensiunii extremei drepte înaintea alegerilor din 2028. Criticii consideră că, fără un consens politic și fără o stabilizare a finanțelor publice, România nu va putea avansa spre aderare.
În concluzie, estimările lui Nicușor Dan reflectă o viziune optimistă, dar provocările economice și politice rămân semnificative. Deciziile guvernului din următorii ani vor fi cruciale pentru atingerea acestui obiectiv.
Totodată, este necesară o discuție mai amplă în societate pentru a evalua beneficiile și riscurile adoptării monedei euro.