Propunerea premierului Bolojan
Declarația premierului Ilie Bolojan, care consideră că medicii ar trebui să rămână obligatoriu în România o perioadă după terminarea facultății, a stârnit controverse în rândul studenților și al profesioniștilor din domeniul sănătății. Într-o dezbatere recentă, Bolojan a afirmat: „Dacă beneficiezi în țara noastră de o pregătire medicală pe toată durata parcursului, studii făcute la buget, rezidențiat plătit de statul român, ai o obligație față de țara asta și cel puțin câțiva ani de zile trebuie să lucrezi undeva în România.” Aceste declarații au fost primite cu scepticism de către reprezentanții tinerelor cadre medicale și pacienți.
Problema deficitului de personal în sistemul medical românesc este una acută, iar datele oficiale o confirmă. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în 2024, România avea 74.000 de medici, dar distribuția lor era inegală, cu majoritatea concentrată în orașele mari și centrele universitare. Astfel, multe localități din mediul rural nu beneficiază de un medic de familie, iar specialitățile vitale, precum ATI și Chirurgie, se confruntă cu un deficit semnificativ.
Diana Nastasă, președintele Societății Medicilor Rezidenți, a declarat că obligația de a rămâne în țară nu este o soluție viabilă. „Consider că ar trebui discutate formele prin care să fie motivați medicii să deservească anumite localități, mai degrabă decât obligați să lucreze acolo. Venituri corecte și alte beneficii salariale ar putea fi mai eficiente.” Aceasta a subliniat că medicii doresc să fie motivați și că obligația ar putea contraveni reglementărilor europene.
Reprezentanta pacienților, Rozalina Lăpădatu, a adăugat că statul ar trebui să implementeze măsuri pentru a sprijini medicii care aleg să lucreze în zonele defavorizate. „Problemele le rezolvi nu cu biciul, ci cu vorba bună și prin politici de motivare.” Lăpădatu a sugerat că, pentru a atrage medicii în mediul rural, trebuie create condiții de muncă decente, inclusiv infrastructură adecvată și locuințe.
Experiențele din alte țări ar putea oferi soluții utile. În Thailanda, de exemplu, absolvenții de medicină care beneficiază de locuri finanțate de stat trebuie să lucreze trei ani în zone rurale, iar aceasta a dus la reducerea deficitului de medici. În Uniunea Europeană, însă, nu există o astfel de obligație, iar multe țări optează pentru stimulente financiare pentru a atrage medicii în zonele defavorizate.
Medicul anestezist Iuliu Torje, care profesează în Germania, a subliniat că obligația de a rămâne în țară este o dovadă a eșecului structural al sistemului românesc. „Statul oferă → profesionistul rămâne. Statul eșuează → profesionistul pleacă.” Aceasta reflectă o realitate în care medicii români aleg să plece în străinătate pentru oportunități mai bune de muncă și dezvoltare profesională.
În concluzie, propunerea premierului Bolojan de a obliga medicii să rămână în România după absolvire ridică întrebări importante despre modul în care statul trebuie să abordeze problema deficitului de personal medical. Măsurile de motivare și sprijin ar putea fi mult mai eficiente decât constrângerea, având în vedere experiențele internaționale și nevoile specifice ale sistemului de sănătate din România. Este esențial ca deciziile luate să fie fundamentate pe o analiză atentă a nevoilor medicilor și pacienților, pentru a asigura un sistem de sănătate funcțional și echitabil pentru toți cetățenii.
Temele dezbătute în cadrul evenimentului „Healthcare Forum. Adevărul despre Sănătatea României”, programat pentru 24 martie, vor aborda criza personalului medical și accesul la servicii medicale în mediul rural versus urban.
Este o oportunitate importantă pentru a aduce la aceeași masă toate părțile implicate în sistemul de sănătate, pentru a găsi soluții viabile și sustenabile pentru viitorul acestuia.