România, fruntașă în risipa alimentară

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

România se află pe un loc fruntaș în Europa în ceea ce privește risipa alimentară, cu peste 3,45 milioane de tone de deșeuri alimentare în 2022, în timp ce 28% dintre români trăiesc la limita sărăciei. Organizațiile caritabile, precum Băncile pentru Alimente, joacă un rol crucial în sprijinirea persoanelor vulnerabile, transformând surplusul alimentar în porții de hrană pentru cei nevoiași.

EN

Brief

Romania ranks high in Europe for food waste, throwing away over 3.45 million tons of food in 2022, while nearly 28% of its citizens live in poverty. Charitable organizations, such as Food Banks, play a crucial role in supporting vulnerable populations by transforming surplus food into meal portions for those in need.

România, fruntașă în risipa alimentară
Sursa foto: stirileprotv.ro

Solidaritatea și sărăcia

România se află într-o situație paradoxală, fiind printre țările fruntașe din Europa la risipa alimentară, în timp ce aproape 28% dintre români trăiesc la limita sărăciei. Potrivit unei analize a Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), în 2022, au fost aruncate peste 3,45 milioane de tone de deșeuri alimentare, conform datelor Eurostat. "România rămâne captivă într-un scenariu al extremelor", se menționează în comunicatul organizației, care subliniază rolul crucial pe care îl joacă în sprijinul persoanelor vulnerabile.

Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR) a reușit, de la înființare, să transforme mai mult de 39.000 de tone de produse în peste 76 de milioane de porții de hrană, distribuite către 325.000 de persoane vulnerabile prin intermediul organizațiilor partenere. Acest mecanism de solidaritate se dovedește a fi esențial în contextul în care mulți români nu au acces la o alimentație corespunzătoare. "Când hrana nu mai este o grijă zilnică, oamenii pot privi mai departe: către educație, sănătate și pași reali spre o viață trăită cu demnitate și speranță", afirmă FBAR.

Un exemplu relevant vine din Iași, unde Fundația Emmaus a raportat o schimbare semnificativă în gestionarea fondurilor datorită parteneriatului cu Banca pentru Alimente. Aceștia au reușit să reducă cheltuielile pentru o săptămână de mese de la 1.750 de lei la doar 50 de lei pe zi, asigurând un meniu variat și echilibrat din punct de vedere nutrițional. "Sprijinul dumneavoastră ne-a dat posibilitatea de a aloca un buget mai mare pentru formarea profesională a beneficiarilor", a declarat un reprezentant al Fundației.

Pe de altă parte, Fundația Pro Educatione subliniază importanța produselor primite, care nu sunt doar o masă caldă, ci și un instrument educativ. Această colaborare le oferă elevilor șansa de a învăța valori precum responsabilitatea și respectul față de resurse. "Colaborarea noastră cu Banca pentru Alimente și cu magazinele partenere oferă o șansă elevilor să fie responsabili de viitorul lor", menționează reprezentanții fundației.

Într-un context economic dificil, sprijinul constant prin alimente devine esențial pentru menținerea activităților organizațiilor non-guvernamentale. Fundația Umanitară Pacea a notat că 80% din produsele pe care le consumă lunar sunt oferite de Banca pentru Alimente. De asemenea, Fundația de Sprijin a Vârstnicilor din Galați a descris donațiile ca fiind "sursa de a merge mai departe în aceste vremuri foarte dificile", punând accent pe faptul că pachetul alimentar este adesea singura interacțiune umană pentru vârstnicii singuri.

Colectele Naționale de Paște și Crăciun generează un flux mare de resurse care permit organizațiilor să își extindă capacitatea operațională și să ajungă la un număr mai mare de persoane vulnerabile. Reprezentanții SIB PAX, o organizație non-guvernamentală, au menționat că colecta de Crăciun a dus la distribuirea a aproximativ 500 de pachete cu alimente.

Conform FBAR, rețeaua Băncilor pentru Alimente, care include nouă bănci regionale din orașe precum București, Cluj, Brașov și Timișoara, joacă un rol esențial în salvarea hranei de la risipă și transformarea acesteia în sprijin real pentru comunitățile vulnerabile.

Din 2016, FBAR a reușit să salveze peste 39.000 de tone de produse, ajutând astfel la reducerea risipirii alimentare și la îmbunătățirea calității vieții celor nevoiași.