Decizie istorică și controversată
Institutul american de sondaje Gallup a anunțat miercuri, 11 februarie 2026, că va înceta să măsoare popularitatea președinților Statelor Unite, punând capăt unei practici care durează de aproape 90 de ani. Această decizie intervine pe fondul acuzațiilor repetate ale președintelui Donald Trump, care a declarat că sondajele sunt "trucate" împotriva sa. Potrivit unui purtător de cuvânt al Gallup, schimbarea a fost determinată de "obiective și priorități de cercetare" ale institutului și nu de influențe externe, inclusiv de presiunea politică. "Angajamentul nostru este de a efectua cercetări metodologice riguroase pe termen lung", a subliniat acesta.
Declinul popularității lui Donald Trump a fost evidențiat de sondajele Gallup, care arată că, de la începutul celui de-al doilea mandat, popularitatea sa a scăzut de la 47% la 36% în decembrie 2025. Aceste statistici indică o tendință alarmantă pentru președinte, având în vedere că Gallup Presidential Approval Rating este un indicator esențial al opiniei publice, folosit încă din perioada președintelui Harry Truman. Acest indice este adesea citat în analizele politice pentru a evalua sentimentul național față de liderii politici.
De-a lungul anilor, Gallup a documentat momente cheie din istoria americană, inclusiv sprijinul masiv pentru George W. Bush după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, când 90% dintre americani îi aprobau activitatea. Această tradiție de măsurare a popularității președinților a fost considerată o referință de bază pentru înțelegerea dinamicii politice din SUA.
Criticii deciziei Gallup sugerează că încetarea măsurării popularității președinților ar putea avea implicații semnificative asupra transparenței și a responsabilității politice. "Fără aceste date, nu vom putea evalua eficient performanța președinților", a declarat Radu Bădescu, expert în comunicare politică la Universitatea București. De asemenea, el a adăugat că această schimbare ar putea să fie interpretată ca o reacție la presiunea exercitată de Trump asupra mass-media și a instituțiilor de sondare.
În ultimele luni, Trump a atacat constant institutele de sondaje și mass-media care publică rezultate nefavorabile, acuzându-le de dezinformare. Într-o postare recentă pe platforma sa Truth Social, el a solicitat ca "sondajele false și frauduloase" să fie considerate o infracțiune, intensificând retorica împotriva celor care nu-i reflectă imaginea favorabilă. Aceasta a culminat cu amenințarea de a extinde un proces de defăimare împotriva The New York Times, care a publicat un sondaj ce arăta o scădere a popularității sale la 40%.
Reacția mass-media la această decizie a fost variată. Un purtător de cuvânt al The New York Times a subliniat că metodologia utilizată în sondajele sale este riguroasă și respectată, subliniind că preferințele președintelui pentru sondajele favorabile nu afectează credibilitatea rezultatelor. "Este esențial ca sondajele să fie independente de preferințele politice, iar Gallup a fost un exemplu în acest sens", a afirmat expertul în sondaje, Mihai Ionescu, de la Institutul Național de Statistică.
În concluzie, decizia Gallup de a opri măsurarea popularității președinților SUA ridică întrebări despre viitorul sondajelor de opinie și despre impactul acestora asupra democrației. Aceasta ar putea modifica modul în care publicul și politicienii interacționează cu datele statistice. Rămâne de văzut cum va influența această schimbare percepția asupra liderilor politici și în ce măsură va afecta încrederea cetățenilor în sondajele de opinie.
Este crucial ca institutele de sondaje să își mențină integritatea și să continue să ofere date relevante și obiective.