Figurină din lut de 7.500 ani
O figurină feminină din lut, veche de peste 7.500 de ani, a fost descoperită recent în apropierea municipiului Sfântu Gheorghe de o echipă de arheologi de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, au anunțat marți reprezentanții instituției, potrivit Agerpres. Descoperirea a fost făcută în timpul unor cercetări arheologice preventive desfășurate în zona Arcuș – Platoul Târgului (Vasarteto), prilejuite de lucrări de extindere a rețelelor electrice necesare zonei Sepsi Arena. Săpăturile au scos la iveală urmele unei așezări neolitice datate între anii 5.800 și 5.500 î.Hr., aparținând culturii Starčevo-Criș, una dintre cele mai vechi culturi agricole din sud-estul Europei. Statueta a fost găsită într-o locuință veche de peste șapte milenii, alături de fragmente ceramice, urme de lut ars și cărbune.
„Figurina, înaltă de doar 6 centimetri, a fost modelată dintr-un lut amestecat cu pleavă și nisip, apoi arsă la o temperatură ridicată. Are o culoare cărămizie deschisă, iar pe partea din față se observă nuanțe brun-închise, semn că acolo focul a atins-o mai mult. Chipul ei nu este detaliat, dar detaliile esențiale sunt ochii incizați în formă de ‘V’, un mic nas oval și linii fine care redau părul lung, probabil prins într-un coc – una dintre cele mai vechi reprezentări de coafură feminină cunoscute în zona nord-dunăreană. Brațele, modelate lateral, par ridicate, iar în față se disting două mici proeminențe care indică sânii – semn clar că avem de-a face cu o figură feminină. Poziția aceasta, cu brațele deschise, era specifică reprezentărilor din neolitic, simbolizând rugăciunea, invocarea sau comuniunea cu divinitatea”, a declarat arheologul Dan-Lucian Buzea.
Specialiștii consideră că statueta ar fi avut un rol ritualic, putând fi utilizată ca ofrandă, amuletă sau obiect cu semnificații legate de fertilitate și protecția locuinței. Indiferent de funcția sa exactă, artefactul oferă o perspectivă valoroasă asupra vieții și credințelor comunităților neolitice timpurii din regiune. „Astfel de figurine sunt rare în cultura Starcevo-Criș, ceea ce face descoperirea de la Arcuș cu atât mai valoroasă. Majoritatea ‘idolilor’ cunoscuți din aceeași perioadă provin din Banat sau din zona Crișului, iar multe dintre ei au forme accentuate, de tip ‘Venus’ – statuete cu șolduri pronunțate, simboluri ale fertilității. Cea de la Arcuș, însă, este diferită: lipsesc trăsăturile exagerate, fiind mai degrabă o siluetă subțire, simplă, dar plină de expresivitate”, se arată în informarea muzeului.
Cercetările au fost realizate de o echipă a Muzeului Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, coordonată de dr. Dan-Călin Ștefan, alături de dr. Dan-Lucian Buzea și dr.
Puskás József, cu sprijinul unor arheologi colaboratori independenți.