:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/lia-savonea-de-la-inalta-curte-il-cearta-pe-ilie-bolojan-care-ceruse-ccr-sa-dea-verdictul-la-pensiile-magistratilor-dupa-4-amanari-e1770388860142.jpg)
O nouă întârziere în proces
Curtea Constituțională a României a amânat, pe 10 februarie 2026, pronunțarea verdictului asupra pensiilor speciale pentru magistrați pentru data de 18 februarie 2026. Aceasta este a cincea amânare în acest dosar, iar explicațiile oficiale rămân neclare. Potrivit unui comunicat al CCR, amânarea a fost decisă având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării, conform dispozițiilor Legii nr. 47/1992. "Decizia a fost luată pentru a permite o analiză detaliată a documentelor, ceea ce este esențial pentru o hotărâre fundamentată", a declarat președinta CCR, Simina Tănăsescu.
Implicarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a jucat un rol semnificativ în această situație. Aceasta a solicitat trimiterea sesizării la CJUE, o acțiune ce a fost interpretată ca o metodă de tergiversare a procesului. Judecătorul Gheorghe Stan, de la CCR, a revenit din concediu pentru a susține această cerere, ceea ce subliniază tensiunile dintre instituții.
Primul proiect al Guvernului, care viza modificarea pensiilor speciale, a fost respins de CCR în 2025, deoarece nu avea avizul CSM. Guvernul Bolojan a propus un al doilea proiect pe 2 decembrie 2025, care prevedea pensionarea magistraților la 65 de ani și o reducere a cuantumului pensiei. Totuși, acest proiect a fost contestat de Înalta Curte, iar Lia Savonea a solicitat din nou sesizarea CJUE, invocând discriminarea magistraților. Această situație a generat proteste și amenințări de grevă din partea magistraților.
Amânările repetate ridică întrebări cu privire la stabilitatea deciziilor CCR. Potrivit surselor G4Media, decizia recentă de amânare a fost luată cu 8 voturi pentru și 1 împotrivă, ceea ce sugerează o posibilă schimbare de majoritate în cadrul Curții. Primele amânări au fost votate la limită, cu 5 la 4, iar boicotul celor patru judecători antireformiști a influențat semnificativ procesul.
Contextul în care se desfășoară aceste amânări este complex, având în vedere că soarta a 231 de milioane de euro din PNRR depinde de soluționarea acestei chestiuni. România a informat Comisia Europeană despre progresele înregistrate în reformarea pensiilor speciale, iar neîndeplinirea jalonului 215 ar putea avea consecințe financiare grave.
Critica publicului față de CCR și Lia Savonea este accentuată de percepția că aceste amânări sunt o formă de protejare a privilegiilor celor din sistemul judiciar. Comentariile cetățenilor pe rețelele sociale reflectă o nemulțumire profundă față de modul în care sunt gestionate aceste probleme, susținând că întârzierea justiției afectează întreaga societate.
În concluzie, amânările repetate ale verdictului CCR privind pensiile speciale ale magistraților generează incertitudine și nemulțumire. Este esențial ca instituțiile implicate să colaboreze pentru a găsi o soluție viabilă care să respecte atât drepturile magistraților, cât și așteptările cetățenilor. Următoarea şedinţă a CCR, programată pentru 18 februarie, va fi crucială în determinarea direcției viitoare a acestei reforme necesare.
În acest context, este important ca opinia publică să rămână informată și implicată, prin monitorizarea evoluției acestui caz și a impactului său asupra sistemului judiciar românesc.