Gheorghe Stan, judecător CCR, revine din concediu pentru CJUE

Judecătorul Gheorghe Stan, membru al Curții Constituționale a României (CCR), a revenit din concediu paternal pentru a participa la ședința din 11 februarie 2026, unde a anunțat intenția sa de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în legătură cu proiectul de reformă a pensiilor magistraților. Conform unor surse din cadrul CCR, decizia lui Stan vine în contextul în care Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a solicitat oficial CCR să trimită această întrebare la CJUE, argumentând că legea actuală discriminează magistrații. "Cred că este esențial ca noi să ne asigurăm că legislația respectă standardele europene", a declarat Stan la finalul ședinței.

Propunerea de a se pune pe ordinea de zi a CCR cererea Curții Supreme privind sesizarea CJUE nu a fost acceptată inițial, iar președinta CCR, Simina Tănăsescu, a stabilit un nou termen pentru 18 februarie. Această amânare a fost generată de necesitatea de a studia documentele și implicațiile legale. De asemenea, Gheorghe Stan este parte a grupului de judecători numiți de PSD, care au boicotat două ședințe anterioare ale CCR, ceea ce a dus la blocarea procesului legislativ pentru noul proiect de reformă a pensiilor.

De menționat că primul proiect de reformă, inițiat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, a fost respins de CCR deoarece nu a obținut avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acest proiect prevedea pensionarea magistraților la 65 de ani și modificarea cuantumului pensiilor, ceea ce a generat controverse și proteste în rândul magistraților. Potrivit documentului, pensia ar urma să fie calculată pe baza unei medii a indemnizațiilor din ultimii cinci ani, fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă.

Proiectul a fost prezentat Parlamentului pe 2 decembrie 2025, dar a fost contestat rapid de ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, care susține că modificările aduse de Guvern ar putea reduce siguranța financiară a judecătorilor. De asemenea, în februarie 2026, Savonea a solicitat ca proiectul să fie trimis la CJUE, acuzând că legea Guvernului Bolojan ar aduce atingere drepturilor magistraților. Această situație a dus la amânări repetate ale verdictului, ceea ce ar putea afecta grav România în contextul fondurilor europene.

Conform ministrului Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, amânările repetate ale CCR ar putea duce la pierderea unor fonduri esențiale din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 231 de milioane de euro, care depind de implementarea acestor reforme. Criticile aduse de magistrați și avertismentele privind deteriorarea calității justiției au amplificat tensiunile dintre puterile statului. De exemplu, procurorul general al României, Alex Florența, a exprimat îngrijorări serioase cu privire la impactul acestor reforme asupra proceselor judiciare, avertizând că durata acestora ar putea crește semnificativ.

În concluzie, decizia CCR din 18 februarie va fi crucială nu doar pentru viitorul pensiilor magistraților, ci și pentru stabilitatea financiară a României în contextul european.

Este esențial ca CCR să analizeze cu rigurozitate implicațiile legale și sociale ale acestei reforme, având în vedere că o întârziere suplimentară ar putea afecta grav nu doar magistrații, ci și întreg sistemul judiciar din România.