Sesizare CJUE pe pensii magistrați
Judecătorul constituțional Gheorghe Stan, cunoscut și sub numele de Geani, s-a întors din concediul paternal pentru a participa la ședința Curții Constituționale a României (CCR) din 11 februarie 2026. Această revenire a fost marcată de depunerea unei cereri de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la legea pensiilor magistraților. Potrivit surselor G4Media, Stan a formulat personal întrebări preliminare în legătură cu proiectul legislativ. "Este o decizie care poate influența profund sistemul judiciar românesc", a declarat un expert în drept constituțional, sub protecția anonimatului, pentru a evidenția importanța acestei acțiuni.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a solicitat, pe 10 februarie, sesizarea CJUE, invocând posibile încălcări ale principiilor dreptului Uniunii Europene. Cererea a fost motivată de riscurile pe care le implică reforma pensiilor speciale pentru independența magistraților. Conform comunicatului emis de ÎCCJ, aceste măsuri ar putea afecta proporționalitatea, egalitatea și securitatea juridică, principii fundamentale în cadrul juridic european.
În cadrul ședinței CCR, președinta Simina Tănăsescu a stabilit un nou termen pentru dezbaterea cererii, pe 18 februarie, amânând astfel decizia, care a fost amânată de cinci ori până acum. Potrivit declarațiilor avocatului Toni Neacșu, procesul ar putea dura între șase luni și doi ani, în funcție de deciziile CJUE. "Este un demers necesar, dar care va întârzia pronunțarea pe fond a legii", a subliniat Neacșu.
Judecătorul Gheorghe Stan face parte dintre cei patru membri ai CCR numiți de PSD, care au fost acuzați de boicotarea ședințelor pentru a preveni adoptarea unei decizii favorabile reformei pensiilor. Surse din cadrul CCR susțin că acesta ar fi fost un susținător principal al solicitării de sesizare a CJUE. Această situație a generat critici din partea societății civile și a unor politicieni care consideră că CCR ar trebui să își asume responsabilitatea în fața cetățenilor.
În contrast, fostul judecător CCR, Augustin Zegrean, a declarat că sesizarea CJUE nu este obligatorie. "Curtea nu este obligată să o facă, iar întârzierea poate avea consecințe grave pentru sistemul judiciar", a afirmat Zegrean. De asemenea, el a adăugat că procedura poate dura mult, iar în acest interval, dosarul va fi suspendat. Criticile aduse CCR și întârzierea procesului sunt reflectate și în reacțiile publicului, care își exprimă frustrarea față de ritmul lent al justiției.
Un alt aspect important este că reforma pensiilor magistraților este crucială pentru accesarea fondurilor europene, România având de îndeplinit jalonul 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În noiembrie 2025, România a comunicat Comisiei Europene demersurile făcute pentru rezolvarea acestui jalon, iar acum rămâne de văzut cum va interpreta CE îndeplinirea sau nu a acestuia.
Decizia Guvernului Bolojan de a modifica pensiile speciale a stârnit proteste și a generat o tensiune crescută în rândul magistraților. De exemplu, procurorul general Alex Florența a avertizat că modificările legislative vor afecta calitatea justiției și vor conduce la întârzieri semnificative în procese.
Aceste declarații subliniază complexitatea situației actuale și impactul potențial asupra întregului sistem judiciar din România.