Decizie crucială a CCR
Unul dintre cei 9 judecători constituționali se află în concediu legal de 8 zile, astfel că, potrivit legii de organizare și funcționare a CCR, instanța constituțională nu poate lua mâine o decizie pe constituționalitatea sau nu a proiectului privind pensiile speciale pe care insistă premierul Ilie Bolojan, dacă magistratul care a participat la dezbateri nu este prezent la deliberări. Potrivit unui comunicat de presă al CCR, prezența lui Dacian Dragoș în CCR se decide de către Curtea de Apel București. Judecătorii Curții de Apel București judecă azi o altă cerere de suspendare din CCR a judecătorului Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan. Solicitarea avocatei Silvia Uscov se judecă de către Secția de Contencios a Curții de Apel, primul termen pe fond al procesului fiind astăzi. "Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie sa aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior", conform legii 47/1992. Judecătorul Dacian Dragoș susține că numirea sa îndeplinește condițiile de vechime impuse de lege și nu crede că va fi suspendat. „Am chiar mai mult de 18 ani, am peste 20 de ani doar la Babeș-Bolyai, plus experiența din altă parte. CV-ul meu a fost citit selectiv sau s-a trecut peste niște lucruri evidente, cum ar fi faptul că sunt la școala doctorală a UBB, am cursuri și doctoranzi în coordonare din 2013, deci nu văd cum poți ignora astfel de lucruri. Este vorba despre o activitate juridică, așa cum cere Constituția, pentru că și CCR a interpretat acest lucru foarte clar”, a spus judecătorul pentru Antena 3. Președintele Nicușor Dan a subliniat că, în cazul în care judecătorul Dacian Dragoș va fi suspendat printr-o decizie a instanței, CCR nu va rămâne fără judecător. „În primul rând, eu cred că noi avem dreptate. În esenţă, critica este că domnul Dragoş nu are acei 18 ani suficienţi în materie juridică, când el a predat mai bine de 20 de ani drept. (…) Dacă se va întâmpla să fie suspendat decretul, nu vă închipuiţi că o să lăsăm Curtea Constituţională fără un judecător doi ani de zile până când se va judeca procesul de anulare. O să numim un judecător care va intra în complet şi se va pronuţa pe legea pensiilor magistraţilor”. Decizia Curții de Apel București este executorie. Potrivit avocatei, ieri, avocații judecătorului Dacian Dragoș ar fi depus la Curtea de Apel București o cerere de strămutare a procesului, care a fost ulterior retrasă. În cazul în care magistrații decid că judecătorul CCR Dacian Dragoș a fost numit cu încălcarea legii în forul constituțional, decizia este executorie iar Dragoș este suspendat din instanță. O altă cerere a avocatei Silvia Uscov, care-i privește pe Dacian Dragoș dar și pe Mihai Busuioc, este judecată mâine tot la Curtea de Apel București. Data coincide cu ședința în care CCR ar fi trebuit să ia decizia – după mai multe amânări – pe proiectul privind pensiile speciale, pe care insistă premierul Ilie Bolojan. În ceea ce privește ședința de mâine CCR, potrivit unor surse din magistratură, nu este exclusă o nouă amânare, a 5-a – pe reforma pensiilor speciale pe care insistă premierul Ilie Bolojan. Unul dintre cei 9 judecători ai CCR, Gheorghe Stan, se află în concediu legal de 8 zile, astfel că instanța constituțională nu poate lua legal o decizie pe constituționalitatea sau nu a proiectului, dacă un judecător care a participat la dezbateri nu este prezent la deliberări. Potrivit legii 47/1992, art.58, „Deliberarea se face în secret şi la ea vor fi prezenţi numai judecătorii care au participat la dezbateri.” Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a transmis președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, o scrisoare în care susține că România depinde de decizia CCR pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraților din PNRR. Magistratura a considerat scrisoarea premierului Bolojan asupra CCR ca pe o formă de presiune. „Curtea Constituţională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale şi nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremaţia Constituţiei, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. (…) Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influenţare a unei instanţe constituţionale riscă să aducă prejudicii grave credibilităţii instituţiilor statului şi încrederii publice în funcţionarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorităţi nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituţiei nu poate fi condiţionată de considerente financiare”, susține Curtea Supremă care a avertizat Guvernul, „orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerinţă în activitatea autorităților jurisdicționale”.
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a vorbit despre o posibilă nouă amânare a Curții Constituționale în privința proiectului referitor la pensiile magistraților, spunând că o astfel de decizie a judecătorilor ar reprezenta „o lovitură foarte serioasă dată echilibrului constituțional”. CCR se reunește, astăzi, pentru a se pronunța în privința sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la proiectul Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor, după patru amânări anterioare. O nouă speță poate duce, iarăși, la o amânare. „Am venit cu un proiect bun, încă din luna septembrie, ca să putem rezolva această problemă de inechitate și de nesustenabilitate a bugetului de pensii. Să se-nțeleagă foarte clar: Guvernul a depus toate demersurile legale ca reforma magistraților să se întâmple, am discutat cu Comisia Europeană. Proiectul a fost agreat. Era clar, din corespondența noastră, că îndeplinirea sau promulgarea acestei legi propuse de Guvern ducea la îndeplinirea jalonului și la recuperarea celor 231 de milioane de euro, aferent jalonului. E o lovitură foarte serioasă dată echilibrului constituțional, dacă Guvernul nu poate să-și exercite prerogativele legate de buget - asta este o prerogativă exclusiv executivă. Este o problemă de deficit bugetar, avem o completă nesustenabilitate a sistemului de pensii și lucrurile acestea trebuie reglate. Acestea sunt atribuții de putere executivă. Am asistat la o dezbatere în spațiul public condusă de un CSM, care l-a făcut mincinos pe prim-ministru și a atacat Guvernul, spunând că această reformă nu este necesară și tot felul de lucruri în spațiul public, care erau neadevărate, deși corespondența cu Comisia Europeană spunea foarte clar despre ce e vorba și cum stau lucrurile”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, la Digi24. El a mai spus că o amânare a judecătorilor, astăzi, ar determina pierderea a 231 de milioane de euro, bani europeni aferenți jalonului asumat de România pentru îndeplinire. „Este absolut inacceptabilă tergiversarea la care asistăm în acest moment. O spun cu subiect și predicat: Justiția nu poate fi capturată de un gen de interese, în jurul unei conduceri despre care există investigații media care sugerează despotism și partizanat politic. Nu cred că poate spune cineva din țara asta că asistăm la o situație de dreptate. Nedreptatea e vădită, evidentă și inacceptabilă. Tipul de tergiversări, care au existat între 2 decembrie și prezent pe această speță este complet inacceptabilă, iar dacă cineva ar avea de atacat ceva la Curtea Europeană de Justiție, putea să o facă încă din primul moment. Există, într-adevăr, tot felul de tertipuri, o spun în nume personal. Aceste tertipuri și încercări de a amâna speța, de a împinge lucrurile mai încolo sunt inacceptabile nu doar pentru mine, când am o funcție de ministru, ci pentru toată țara asta.
Discutăm, o dată, de bani, de 231 de milioane de euro pe care-i vom pierde, dacă va fi o nouă amânare astăzi și încă un lucru foarte clar: discutăm despre sentimentul oamenilor, legat de ceea ce se întâmplă în societate și sentimentul de dreptate”, a mai spus ministrul.