Inflația alimentară în 2026
România a înregistrat în 2025 o creștere a prețurilor alimentelor de 6,7%, de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene, care a fost de 2,8%. Aceasta reprezintă cea mai ridicată rată de inflație alimentară dintre toate statele membre ale UE. Conform unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), introducerea unui preț administrativ la gaze ar putea genera noi scumpiri la alimente în 2026, ceea ce ar putea transfera costurile către industrie și afecta întregul lanț de producție. Dumitru Chisăliță, președintele AEI, afirmă: „Această performanță nedorită nu este un accident conjunctural, este rezultatul unei combinații de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate.”
În opinia lui Chisăliță, semnalele economice pentru 2026 sunt alarmante, fără a prefigura o corecție a scumpirilor accelerate din 2025, ci mai degrabă un risc autentic de agravare. Datele Eurostat arată că România s-a clasat pe primul loc în UE în 2025 în ceea ce privește creșterea prețurilor la alimente, ceea ce ridică întrebări cu privire la strategia economică a țării.
Intervenția statului în reglementarea pieței gazelor nu elimină costurile, ci le redistribuie către contribuabili, având efecte directe asupra prețurilor finale ale bunurilor de larg consum. Potrivit estimărilor, prețul gazelor pentru industrie ar putea crește cu până la 15% față de nivelul din 2025. „Într-o economie în care sectorul alimentar este puternic dependent de energie, o asemenea evoluție nu poate rămâne fără consecințe. Costurile suplimentare se vor regăsi inevitabil în prețul alimentelor, cu un impact mediu estimat de aproximativ 5% doar din această componentă”, explică Chisăliță.
Prognozele Băncii Centrale Europene indică o temperare a inflației în zona euro, unde rata totală este așteptată să scadă spre 1,6-2,0%, iar inflația alimentară ar putea să se situeze în jurul valorilor de 2,4-2,7%. În contrast, România se confruntă cu o poziție vulnerabilă, cu o inflație totală de 8,6% în 2025, iar Banca Națională a României anticipează o scădere a ratei generale la aproximativ 3,7% la finalul lui 2026.
Această valoare maschează însă diferențe majore între componentele inflației, iar alimentele rămân extrem de sensibile la costurile energetice. Gazul natural și energia electrică influențează prețurile alimentelor prin trei canale esențiale, iar afectarea oricăruia dintre acestea se multiplică pe întreg lanțul de producție. Conform estimărilor AEI, inflația alimentelor în 2026, în scenariul unei creșteri a prețului gazelor de 15%, ar putea ajunge la aproximativ 7,5-9%.
Astfel, diferența inflației alimentelor în România față de Uniunea Europeană ar putea deveni și mai pronunțată, de la un raport de 2,39 ori peste media din UE în 2025, la 3,1-3,3 ori peste media europeană în 2026. Aceasta nu este doar o problemă de prețuri, ci și de competitivitate economică, echitate socială și coerență a politicilor.
„Dacă hrana este una dintre cele mai sensibile componente ale nivelului de trai, atunci inflația alimentară nu mai poate fi tratată ca un indicator secundar”, conchide Chisăliță.