Ilie Bolojan, lămuriri despre scrisoarea CCR

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Premierul Ilie Bolojan a explicat în detaliu scrisoarea adresată Curţii Constituţionale, subliniind riscurile financiare pentru România dacă reforma pensiilor magistraţilor nu este implementată. Criticile venite din partea preşedintelui ICCJ, Lia Savonea, evidenţiază tensiunile dintre autorităţi și necesitatea respectării principiului separării puterilor în stat.

EN

Brief

Prime Minister Ilie Bolojan clarified the concerns regarding the letter sent to the Constitutional Court, warning of potential financial losses for Romania if judicial pension reforms are not enacted. The criticism from the President of the High Court highlights the ongoing tensions between authorities and the need for respect for the separation of powers.

Ilie Bolojan, lămuriri despre scrisoarea CCR
Sursa foto: digi24.ro

Controversa reformei pensiilor

Premierul Ilie Bolojan a adus lămuriri cu privire la scrisoarea adresată Curţii Constituţionale, în care a avertizat că România riscă să piardă sute de milioane de euro din fonduri europene din cauza neimplementării reformei pensiilor magistraţilor. "Aici nu e vorba de o presiune, nu le-am cerut să dea o sentinţă sau alta, dar mi s-a părut de bun simţ să se ştie aceste lucruri, pentru că, în momentul în care vom pierde banii sau orice altfel de bani, se vor căuta responsabili", a declarat Bolojan, în cadrul unei intervenţii la Digi 24.

Premierul a subliniat că este esenţial ca instanţa constituţională să aibă toate datele necesare pentru a lua o decizie informată. "Comisia Europeană consideră că acest jalon nu este îndeplinit, iar discuţiile anterioare nu reflectă realitatea", a adăugat el. Bolojan a evidenţiat importanţa sumelor în discuţie, menţionând că pierderea celor 231 de milioane de euro ar putea afecta grav dezvoltarea unor proiecte esenţiale, cum ar fi construirea unor spitale.

El a discutat, de asemenea, despre percepţia nedreptăţii sociale legate de pensiile magistraţilor, care sunt semnificativ mai mari decât cele din sectorul public sau privat. "Românii percep aceste pensii ca o mare nedreptate, mai ales având în vedere că intrarea în pensie se face la vârste foarte fragede, între 48 şi 52 de ani", a explicat Bolojan. "Dacă nu corectăm aceste inechităţi, nu vom putea câştiga încrederea cetăţenilor în justiţie sau în politică, iar acest lucru se va reflecta în votul din 2028."

În scrisoarea adresată preşedintei Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, premierul a menţionat că, pe baza informaţiilor de până acum, Comisia Europeană consideră că Jalonul 215 nu este îndeplinit, ceea ce ar putea duce la pierderea fondurilor. "Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026", a subliniat Bolojan.

Între timp, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Lia Savonea, a criticat scrisoarea premierului, afirmând că avertizarea referitoare la pierderea fondurilor europene reprezintă o ingerinţă în activitatea instanţei. "Dialogul dintre autorităţi nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituţiei nu poate fi condiţionată de considerente financiare", a spus Savonea. Aceasta a subliniat necesitatea respectării principiului separării puterilor în stat, care este fundamental pentru un stat de drept.

Contradictoriile dintre poziţia premierului şi reacţia preşedintelui ICCJ evidenţiază tensiunile existente între puterile statului în contextul reformei pensiilor magistraţilor. Este o problemă complexă care necesită o abordare atentă pentru a asigura transparenţa şi echitatea în sistemul de justiţie, dar şi protecţia intereselor financiare ale României în raport cu Uniunea Europeană.

În concluzie, Bolojan a subliniat că discuţia despre reforma pensiilor magistraţilor va continua, deoarece este esenţială nu doar pentru respectarea angajamentelor internaţionale, ci şi pentru restabilirea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului.

Decizia Curţii Constituţionale din 11 februarie va avea un impact semnificativ asupra viitorului reformelor şi a relaţiei României cu Uniunea Europeană.