Obligație pentru tinerii medici
Premierul Ilie Bolojan a declarat marți, 10 februarie 2026, la Parlament, că absolvenţii facultăţilor de medicină de stat ar trebui să rămână să lucreze în România pentru o perioadă de cel puţin câţiva ani după absolvire. "În ce priveşte problemele legate de dezechilibre rural – urban, medici şi aşa mai departe, eu voi susţine că, dacă beneficiezi, în ţara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului – studii făcute la buget, rezidenţiat plătit de statul român – ai o obligaţie faţă de ţara aceasta", a declarat Bolojan, la dezbaterea cu primarii organizată de Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România.
El a atras atenţia asupra faptului că există 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, dintre care doar 1.000 sunt angajaţi în sectorul public. Potrivit datelor Ministerului Sănătăţii, o mare parte din medicii români aleg să îşi desfăşoare activitatea în alte ţări, ceea ce ridică semne de întrebare asupra sustenabilităţii sistemului medical românesc.
„Atunci cu siguranţă nu vom avea 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, vreo 4.000 la rezidenţiat şi, după nu ştiu câţi ani de zile, cam 1.000 de angajaţi în sectorul public. Şi ceilalţi, din păcate, sunt pierduţi”, a adăugat Bolojan. Conform unui raport al Institutului Naţional de Statistică, România se află pe locurile unu, doi şi trei, în multe ţări europene, ca număr de medici plecaţi în străinătate.
Bolojan a subliniat că este necesar să se ia decizii curajoase pentru a redistribui medicii acolo unde este nevoie, în special în zonele rurale. "Dar pentru asta trebuie să avem curajul să luăm nişte decizii care uneori nu sună bine şi, într-adevăr, să distribuim o parte din medicii noştri acolo unde este nevoie, în ruralul mai îndepărtat, în urban mic şi aşa mai departe", a precizat premierul.
Această propunere a premierului a fost primită cu reacţii mixte. În timp ce unii experţi în sănătate consideră că o astfel de măsură ar putea ajuta la atenuarea crizei de personal medical, alţii avertizează că impunerea unei obligaţii de muncă ar putea descuraja viitorii studenţi să aleagă medicina ca profesie. Dr. Andreea Popescu, medic de familie, subliniază că "obligaţia de a rămâne în ţară trebuie să fie însoţită de condiţii de muncă atractive care să motiveze tinerii să rămână în România".
De asemenea, Mihai Răzvan, expert în politici de sănătate, a adăugat: "Este esenţial ca statul să îmbunătăţească condiţiile de muncă şi salariile medicilor din România, nu doar să impună obligaţii". Această discuţie este cu atât mai relevantă în contextul în care România a experimentat o migraţie semnificativă a medicilor în ultimele decenii, un fenomen care a fost accentuat de criza COVID-19.
În concluzie, propunerea premierului Ilie Bolojan de a impune o obligaţie de muncă pentru absolvenţii de medicină în România ridică întrebări importante despre sustenabilitatea sistemului de sănătate românesc. Este imperativ ca, pe lângă impunerea unor măsuri legislative, să se dezvolte o strategie cuprinzătoare care să abordeze atât nevoile de personal, cât şi condiţiile de muncă ale medicilor.
Următorii paşi ar trebui să includă consultarea cu experţi în domeniul sănătăţii şi implicarea autorităţilor locale pentru a găsi soluţii viabile care să beneficieze atât medicii, cât şi pacienţii din România.