Profesorii cer revenirea la norma de 18 ore pe săptămână

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Profesorii din România cer revenirea la norma didactică de 18 ore pe săptămână, dar premierul Ilie Bolojan a declarat că acest lucru nu este posibil, norma actuală de 20 de ore fiind deja minimul la nivel european. Bolojan a subliniat necesitatea stabilizării învățământului și corelarea finanțării instituțiilor cu rezultatele pe piața muncii.

EN

Brief

Teachers in Romania are demanding a return to the 18-hour weekly teaching norm, but Prime Minister Ilie Bolojan stated that this is not possible, as the current 20-hour norm is already the European minimum. Bolojan emphasized the need to stabilize education and correlate funding of institutions with labor market outcomes.

Profesorii cer revenirea la norma de 18 ore pe săptămână
Sursa foto: dcnews.ro

Ilie Bolojan respinge solicitarea

În data de 9 februarie 2026, Ilie Bolojan, premierul României, a răspuns solicitărilor venite din partea profesorilor care cer revenirea la norma didactică de 18 ore pe săptămână. Într-o emisiune la Digi24, Bolojan a declarat că această revenire nu este posibilă, subliniind că norma actuală de 20 de ore reprezintă un minim la nivel european. "Din punctul meu de vedere, acest lucru nu este posibil. Norma de 20 de ore, care este astăzi în România, este o normă la nivelul minim european. În Germania, norma de pregătire este de 24 de ore", a afirmat Bolojan, adăugând că trebuie să fim realiști în așteptări. El a menționat că măsura de creștere a normei didactice a fost o măsură de corecție generală și că, în acest an, este esențial să stabilizăm învățământul și să alocăm toate resursele necesare.

Bolojan a evidențiat că bugetele nu pot fi majorate substanțial de la un an la altul, indiferent de guvern sau de coaliția aflată la putere. "Învățământul nu înseamnă doar resurse financiare, ci și o adaptare a învățământului românesc la realitatea economică", a adăugat acesta. Premierul a subliniat importanța utilizării eficiente a resurselor financiare disponibile, pentru a nu transforma educația într-o zonă de cheltuieli fără o creștere a calității.

De asemenea, Bolojan a propus corelarea finanțării instituțiilor de învățământ superior cu rezultatele acestora pe piața muncii. "Este anormal să finanțezi, de exemplu, o facultate cu aceeași sumă, dacă absolvenții ei nu lucrează niciunul în domeniul pe care l-a absolvit, față de o facultate la care 90% dintre ei lucrează în domeniul respectiv", a declarat premierul.

Această discuție vine pe fondul nemulțumirilor exprimate de cadrele didactice în ultimele luni, care consideră că norma de 20 de ore pe săptămână este prea mare în raport cu salariile și condițiile de muncă. Profesorii, prin intermediul sindicatelor, au cerut de mai multe ori o revizuire a condițiilor de muncă și a normelor didactice, invocând și stresul cauzat de creșterea volumului de muncă.

În context european, este important de menționat că multe țări precum Germania sau Franța au norme didactice mai ridicate, ceea ce aduce în discuție eficiența și calitatea învățământului românesc. Aceasta generează o dezbatere amplă în rândul experților în educație, care susțin că România trebuie să își adapteze sistemul educațional la noile cerințe ale pieței muncii și să investească în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

Criticii lui Bolojan, inclusiv lideri sindicali din educație, argumentează că revenirea la norma de 18 ore ar putea ajuta la reducerea stresului și la îmbunătățirea calității predării. "Profesorii sunt epuizați, iar o normă mai mică ar putea însemna o educație de calitate mai bună pentru elevi", a declarat un lider sindical, solicitând o revizuire a deciziilor guvernanților.

Pe de altă parte, susținătorii actualei norme argumentează că o reducere a orelor ar putea afecta calitatea educației și ar putea duce la o scădere a competitivității pe piața muncii. Aceștia subliniază că este esențial să se asigure un nivel minim de pregătire pentru toți elevii, ceea ce ar putea fi compromis printr-o astfel de modificare.

În concluzie, dezbaterea privind norma didactică rămâne un subiect sensibil, iar soluțiile propuse de Bolojan și reacțiile din partea cadrelor didactice sugerează că este nevoie de un dialog deschis și constructiv între guvern, cadrele didactice și societatea civilă. Este imperativ ca orice modificare să fie bine fundamentată și să țină cont de nevoile reale ale educației din România, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a sistemului educațional. În perioada următoare, se așteaptă numirea unui nou ministru al Educației, care va trebui să abordeze aceste provocări cu responsabilitate și deschidere față de propunerile venite din partea profesorilor și a altor actori din domeniu.

Această situație subliniază importanța unei colaborări eficiente între toate părțile implicate în educație, pentru a crea un mediu propice învățării și dezvoltării profesionale a cadrelor didactice din România.