Victoriile Argentinei și Italiei
În 1978, Campionatul Mondial a ajuns în Argentina, țară unde fotbalul era o religie, una dintre puținele bucurii ale unei populații hăituite de dictaturile militare. FIFA a fost criticată de multe voci ale comunității internaționale pentru că a dus turneul în „Țara Tangoului”, acolo unde guvernul totalitar voia să se valideze prin intermediul acestui mare eveniment. Victoria finală a Argentinei a fost contestată de multe voci din cauza implicațiilor politice. Naționala României a ratat calificarea, iar eșecul a fost unul cu cântec. „Tricolorii” au terminat pe locul secund într-o grupă cu Spania și Iugoslavia. Meciul decisiv, cel cu „plavii”, din Ghencea, din 1977, a fost pierdut cu 4-6. De-a lungul timpului, au apărut tot felul de variante legate de corectitudinea cu care românii au evoluat atunci.
Cele 16 echipe participante la Campionatul Mondial au fost direcționate în patru grupe de câte 4. La fel ca și la ediția precedentă, acum primele două clasate din fiecare grupă au mers mai departe și au format două grupe de câte 4. Argentinienii au trecut de prima fază după ce au învins Ungaria și Franța cu același scor, 2-1, și au pierdut contra Italiei, scor 0-1. În faza a doua a grupelor, țara-gazdă a întâlnit Polonia (2-0), Brazilia (0-0) și Peru (6-0). La acea vreme, jocurile din ultima etapă nu se disputau la aceeași oră. Brazilienii învinseseră Polonia cu 3-1. Iat câteva ore mai târziu, Argentina a jucat cu obiectivul de a bate cu cel puțin 4-0. A fost 6-0 până la urmă, iar speculațiile legate de trenuri cu cereale care au plecat spre Peru după acel meci au început să circule.
La fel ca și în 1974, și la acest turneu, naționala care a impresionat prin fotbalul jucat a fost cea a Olandei. Chiar și fără liderul Johan Cruyff, care n-a ajuns în Argentina din cauza unor probleme familiale, batavii au ajuns în finală. Dar au cedat după prelungiri în fața argentinienilor, scor 1-3. Mario Kempes a deschis scorul în minutul 38, Dick Nanninga a egalat în minutul 83. În ultimele secunde ale timpului regulamentar, Rob Rensenbink a trimis mingea în bară, iar meciul a intrat în prelungiri. Kempes a mai înscris o dată, în minutul 105, iar Daniel Bertoni a închis conturile în minutul 115. Astfel, Argentina a devenit în premieră campioană mondială, iar Kempes a fost golgheterul turneului cu 6 reușite.
Campionatul Mondial din 1982 a adus două mari premiere. Pentru prima dată, turneul a fost găzduit de Spania și FIFA a decis să crească numărul echipelor participante de la 16 la 24. România nu s-a calificat la World Cup, „tricolorii” neizbutind să iasă dintr-o grupă din care au mai făcut parte Anglia, Ungaria, Elveția și Norvegia. Primele două naționale au mers în Spania, noi am terminat pe locul 3. Arhitectura competiției a fost unică, folosită doar în acel turneu. Echipele au fost împărțite în 6 grupe de câte 4, iar primele două clasate au mers mai departe. Cele 12 naționale au fost distribuite în grupe de câte 3, iar câștigătoarele au jucat semifinale.
Spania a fost o cruntă dezamăgire, după ce s-a chinuit în prima fază: 1-1 cu Honduras, 2-1 cu Iugoslavia și 0-1 cu Irlanda de Nord. Apoi, ibericii au pierdut cu RFG (1-2) și au remizat cu Anglia (0-0). Polonia a fost o mare revelație, la fel ca și în 1974. Două remize fără goluri, cu Italia și Camerun și o victorie contra Perului (5-1) i-au dus pe „leși” în faza a doua. A urmat un succes cu Belgia 3-0 și o remiză cu URSS (0-0) și semifinala cu Italia, pierdută cu 0-2. Polonezii au câștigat medaliile de bronz după ce s-au impus în finala mică, în fața Franței, scor 3-2.
Italia a rămas în istorie pentru titlul cucerit în Spania, un succes care s-a născut greu, după trei remize în prima fază a grupelor: 0-0 cu Polonia, 1-1 cu Peru și 1-1 cu Camerun. Ziariștii italieni i-au desființat pe jucători și pe selecționerul Enzo Bearzot după aceste rezultate. Totuși, naționala s-a transformat uluitor. În a doua fază a grupelor a învins Argentina cu 2-1 și Brazilia cu 3-2, împotriva reprezentativei din „Țara Cafelei”, Paolo Rossi, inexistent în acel turneu, a marcat un hattrick. Apoi, în semifinala cu Polonia, atacantul a înscris ambele goluri. În finala câștigată contra RFG-ului, scor 3-1, Rossi a reușit unul dintre goluri și a câștigat titlul de golgheter al turneului. Cel mai spectaculos fotbal a fost jucat de Brazilia, care a plecat acasă după eșecul cu Italia.
De asemenea, Ungaria a reușit cea mai mare victorie din istoria Mondialelor, scor 10-1 cu naționala din El Salvador.