Breșă legislativă discutată
Controversa privind reprezintă subiectul principal al acestui articol. Procurorul militar Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror al Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, s-a înscris astăzi, 9 februarie 2026, pentru șefiile a două mari structuri de parchet: Parchetul General și DIICOT. Pîrlog este de altfel singurul procuror care s-a înscris, concomitent, pentru două șefii diferite de parchet. Bogdan Pîrlog, lider al Asociației „Inițiativa pentru Justiție”, a participat la reuniunea Comitetului de analiză și revizuire a legislației în domeniul justiției, format de premierul Ilie Bolojan la Guvern, consultări la care n-au fost invitate nici Parchetul General și nici DNA.
În plus, procurorul militar Bogdan-Ciprian Pîrlog este recunoscut pentru un număr semnificativ de sancțiuni disciplinare. Ultima sancțiune a fost în ianuarie 2026, când Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins ca nefondat recursul procurorului și a menținut decizia luată în iunie 2025 de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) de a-l sancționa cu diminuarea salariului cu 10% pe o perioadă de trei luni, pentru că nu a respectat un ordin emis de procurorul ierarhic superior. Sancțiunea din ianuarie este definitivă și vine după o serie de alte 19 sancțiuni disciplinare.
„Abaterile disciplinare reținute au vizat faptul că domnul procuror a emis un ordin prin care a dispus să nu fie respectat ordinul emis de procurorul ierarhic superior, respectiv de Procurorul general al Parchetului militar de pe lângă Curtea de Apel, încălcând astfel dispozițiile legale în materie administrativă, principiul organizării ierarhice a parchetelor și caracterul executoriu al unui act administrativ aflat în vigoare”, a declarat Curtea Supremă.
Procurorii marilor parchete sunt numiți în funcții conform criteriilor legale din statutul judecătorilor și procurorilor, conform legii 303/2022. Deși legea, în forma actuală, nu prevede drept criteriu explicit de înscriere pentru șefiile marilor parchete inexistența sancțiunilor disciplinare, în cazul în care un procuror sancționat disciplinar ar fi propus de ministrul Justiției pentru o funcție de conducere, el ar trebui să primească aviz consultativ de la Secția de Procurori din CSM, exact cea care l-a sancționat pe procuror.
Paradoxal, pentru celelalte funcții de conducere în parchete, legea 303/2022 prevede expres drept condiție lipsa sancțiunilor disciplinare. Astfel, Articolul 149 statuează: (1) Numirea în alte funcții de conducere decât cele prevăzute la art. 144 alin. (1) în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (2) Pot fi numiți în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) procurorii care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani.
Implicat în dosarul 10 august, Bogdan Pîrlog este și procurorul care a discutat la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan despre „găștile din Justiție”. Documente arată că Pîrlog a fost dat afară din Afganistan de șeful de la acea vreme al Misiunii EUPOL din Kabul, după scandaluri în cascadă. „Recomand repatrierea sa.
Dacă este posibil, cu efect imediat”, a scris atunci șeful misiunii din Kabul, Karl Akhe Roghe, care a trimis o adresă autorităților române prin care le-a cerut „repatrierea cu efect imediat” a lui Pîrlog.