Moțiunea privind Acordul Mercosur, respinsă de Senat

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Moţiunea simplă privind Acordul Mercosur a fost respinsă de Senatul României pe 9 februarie 2026, în absenţa ministrului Oana Ţoiu. Premierul Ilie Bolojan a declarat că acuzaţiile opoziţiei sunt nefondate, subliniind că procesul de negociere a început cu mult înainte de aderarea României la UE.

EN

Brief

The motion regarding the Mercosur Agreement was rejected by the Romanian Senate on February 9, 2026, in the absence of Minister Oana Ţoiu. Prime Minister Ilie Bolojan stated that the opposition's accusations are unfounded, emphasizing that the negotiation process began long before Romania joined the EU.

Moțiunea privind Acordul Mercosur, respinsă de Senat
Sursa foto: observatornews.ro

Dezbateri controversate în plen

Moţiunea simplă privind Acordul Mercosur a fost respinsă luni, 9 februarie 2026, de plenul Senatului României. Conform rezultatelor oficiale, din cei 115 senatori prezenţi, 38 au votat „pentru”, 52 „contra” şi 25 s-au abţinut. Ministrul vizat de moţiune, Oana Ţoiu, nu a fost prezentă la dezbateri, fiind într-o vizită de lucru la Londra. Poziţia Guvernului a fost prezentată de ministrul Economiei, Irineu Darău, care a declarat că semnatarii moţiunii „sădesc spaime în rândul celor care nu ştiu detaliile”, subliniind că fie nu înţeleg nimic, fie acţionează cu bună ştiinţă.

Moţiunea a fost iniţiată de grupul PACE - Întâi România şi de Alianţa pentru Unirea Românilor, având ca teme principale criticile la adresa Guvernului privind implicarea României într-un acord strategic major fără o analiză detaliată. Senatorii Petrişor Peiu şi Ninel Peia, autorii moţiunii, au afirmat că „poziţionarea Guvernului” în legătură cu Acordul UE-Mercosur relevă mari deficienţe în conştientizarea consecinţelor asumate. „Susţinerea acordului UE-Mercosur a driblat dezbaterea parlamentară”, au precizat aceştia.

În timpul dezbaterilor, atmosfera a fost tensionată, unii senatori aducând banane la tribuna Senatului ca simbol al criticii faţă de politica guvernamentală. Senatorul Clement Sava, afiliat grupului PACE, a ironizat acordul spunând că „a fost adoptat de marțieni”, sugerând că acest demers nu are niciun beneficiu pentru România. „Pentru asta falimentăm noi economia României, ca să primim banane, de altfel foarte scumpe”, a adăugat el.

Premierul Ilie Bolojan a respins acuzațiile din moţiune, afirmând că aceasta se bazează pe premise false. El a explicat că decizia de a participa la negocierile pentru Acordul UE-Mercosur a fost luată cu mult înainte ca România să devină membră a Uniunii Europene, denunțând astfel lipsa de informare a semnatarilor moţiunii. „Vorbind despre un proces început cu ani în urmă, nimeni nu s-a întrebat dacă este bine sau rău pentru România”, a subliniat premierul.

Ministrul Economiei, Irineu Darău, a adăugat că textul moţiunii este „foarte precar”, acuzând opoziţia că a neglijat aspectele economice esenţiale în discuţie. „Nu înţeleg cum puteţi descrie Mercosur ca fiind un dezavantaj pentru industrie, acolo unde în realitate există şi avantaje”, a declarat acesta.

În timpul dezbaterilor, senatorul Dorin Silviu Petrea a anunțat o grevă japoneză, criticând-o pe ministra Mediului, Diana Buzoianu, pentru că se afla în sală, în ciuda votului de blam primit anterior din partea Senatului. De asemenea, senatorul Daniel Zamfir de la PSD a subliniat că „bunul simț politic” ar fi cerut absența acesteia din plen, având în vedere situația sa.

Această moţiune a fost văzută ca un exemplu de polarizare politică, în care suveraniștii au lansat critici vehemente la adresa Guvernului, dar și un exemplu de diversitate în abordările politice din Parlament. Moţiunea a fost în cele din urmă respinsă, dar dezbaterile au scos la iveală divergenţe profunde între putere şi opoziţie în ceea ce priveşte politica externă a României.

În concluzie, respingerea moţiunii privind Acordul Mercosur subliniază diviziunile politice adânci din România, dar şi provocările cu care se confruntă Guvernul în gestionarea relaţiilor externe.

Următorii paşi pentru Guvern vor implica continuarea negocierilor pentru implementarea acordului, în contextul în care criticile din partea opoziţiei rămân o problemă de luat în seamă pentru stabilitatea sa politică.