Procese pentru anulare
Alegerile japonia reprezintă subiectul principal al acestui articol. Mai mulţi avocaţi au intentat luni procese la instanțele din întreaga Japonie, cerând anularea alegerilor de duminică pe motiv de neconstituţionalitate, transmite agenția de știri Kyodo, citată de Agerpres. Reclamanţii susţin că scrutinul câştigat cu o mare majoritate de partidul ultraconservator al premierului Sanae Takaichi a fost organizat fără corectarea ponderii circumscripţiilor: în cele mai populate din acestea sunt de 2,1 ori mai mulţi alegători decât în cele cu cei mai puţini locuitori. Această discrepanţă a stârnit îngrijorări cu privire la corectitudinea procesului electoral.
De exemplu, în districtul 3 din insula Hokkaido din nord sunt 462.999 de cetăţeni pe listele electorale, în timp ce în districtul 1 din Tottori, în vestul Japoniei, sunt înregistraţi doar 220.820 de votanţi posibili. Această diferenţă semnificativă în numărul alegătorilor din diverse circumscripţii a fost un subiect de intensă dezbatere în rândul juriştilor şi observatorilor politici. Potrivit unor experți juridici, acest tip de inegalitate poate afecta echitatea reprezentării în parlament.
La precedentele alegeri, în 2024, disparitatea a fost de 2,06, ceva mai mică decât în 2021, când se înregistra 2,08, însă acum situaţia s-a înrăutăţit. Această tendinţă îngrijorătoare a fost observată de către Comisia Electorală Centrală a Japoniei, care a avertizat în repetate rânduri despre necesitatea reformării sistemului electoral pentru a asigura o reprezentare echitabilă. În plus, Curtea Supremă a Japoniei a decis în septembrie 2025 că inegalitatea între circumscripţii din 2024 a fost constituţională, după ce o lege revizuită a redus cu câte un loc reprezentarea în parlamentul de la Tokyo a zece prefecturi cu populaţie mai mică, realocând mandatele în capitală şi în patru prefecturi mai dens populate.
Înaltele curţi sunt primele instanţe unde se judecă valabilitatea alegerilor. Aceste procese sunt importante nu doar pentru actuala conducere, ci și pentru viitorul democrației în Japonia. Avocaţii care contestă alegerile susțin că, fără o corectare a dezechilibrului, încrederea cetăţenilor în sistemul electoral va scădea semnificativ.
Curtea Supremă ar putea ajunge să pronunţe din nou o decizie unificată pentru toate procesele respective abia în martie 2027. Aceasta înseamnă că, până atunci, incertitudinea va persista în rândul alegătorilor și al partidelor politice. De asemenea, procesul de reformă electorală ar putea fi întârziat din cauza acestor contestații legale.
În concluzie, situația actuală din Japonia subliniază necesitatea urgentă de reformă electorală. Cu toate acestea, având în vedere complexitatea legislației și a procesului judiciar, este greu de prevăzut cum va evolua această situație în următorii ani.
Cetățenii așteaptă cu nerăbdare deciziile instanțelor, care vor putea influența direcția politică a Japoniei pe termen lung.