Proteste și îngrijorări persistente
Un reactor al celei mai mari centrale nucleare din lume a fost repus în funcțiune luni, 9 februarie 2026, în centrul-vestul Japoniei, după ce o primă încercare a fost întreruptă în ianuarie din cauza unei defecțiuni a sistemului de alarmă, a anunțat operatorul acesteia. "La ora 14:00, am procedat la retragerea barelor de control din reactorul nr. 6 al centralei nucleare Kashiwazaki-Kariwa, punând astfel reactorul în funcțiune", a indicat Tokyo Electric Power Company (Tepco) într-un comunicat preluat de France Presse. Operațiunile de repornire a centralei, oprită de la catastrofa de la Fukushima din 2011, au început pe 21 ianuarie. Însă repornirea a fost întreruptă la doar câteva ore după începerea procesului, din cauza declanșării unei alarme. Din cauza unei erori de configurare, alarma a detectat ușoare variații ale curentului electric într-un cablu, deși acestea au rămas într-un interval considerat sigur, a anunțat vineri Takeyuki Inagaki, directorul centralei, în cadrul unei conferințe de presă. Tepco a modificat parametrii alarmei, permițând reactorul să fie activat în condiții de siguranță, a insistat el, precizând că exploatarea comercială va începe cel mai devreme pe 18 martie. Centrala, cea mai mare din lume în ceea ce privește puterea instalată, a fost scoasă din funcțiune când Japonia a închis toate reactoarele nucleare, după tripla catastrofă – cutremur, tsunami și dezastru nuclear – de la Fukushima, în martie 2011. Populația și-a exprimat atunci îngrijorarea față de această sursă de energie. Însă țara, săracă în resurse și al cincilea emitent de dioxid de carbon din lume, dorește să-și reducă dependența de combustibilii fosili, să atingă neutralitatea carbonică până în 2050 și să răspundă cererii crescânde de energie electrică legată de inteligența artificială (IA). În total, 14 reactoare au fost repuse în funcțiune în arhipelag după o înăsprire strictă a normelor de siguranță. Centrala nucleară Kashiwazaki-Kariwa se întinde pe o suprafață de 400 de hectare pe coasta Mării Japoniei, în fața peninsulei coreene. Este prima repornire a unei centrale nucleare de către Tepco, care este și operatorul centralei Fukushima Daiichi. Opinia publică din regiunea din jurul centralei este profund divizată: aproximativ 60% dintre locuitori se opun repornirii, în timp ce 37% sunt în favoarea acesteia, potrivit unui sondaj realizat de departamentul Niigata în septembrie 2025. În ianuarie, șapte grupuri care se opun repornirii au depus o petiție semnată de aproape 40.000 de persoane la Tepco și la Autoritatea de Reglementare Nucleară din Japonia, afirmând că centrala este situată într-o zonă cu falie seismică activă, deja afectată de un cutremur violent în 2007.
În urma repornirii reactorului, autoritățile japoneze au subliniat importanța acestei decizii în contextul necesității de a asigura surse de energie sustenabile și de a reduce emisiile de carbon. Potrivit Ministerului Mediului din Japonia, țara are ca obiectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 46% până în 2030. Această repornire este văzută ca un pas important în atingerea acestor obiective, în contextul creșterii cererii de energie electrică. De asemenea, se estimează că reactivarea centralei va contribui la stabilizarea rețelei electrice, care a fost afectată de fluctuațiile de energie din alte surse.
Criticii, însă, continuă să sublinieze riscurile asociate cu energia nucleară, având în vedere istoricul catastrofal al Japoniei în acest domeniu. În plus, aceștia pun la îndoială capacitatea operatorilor de a gestiona în mod eficient centralele nucleare în fața dezastrelor naturale. De asemenea, grupurile de activiști care se opun energiei nucleare argumentează că investițiile în surse de energie regenerabilă ar trebui să fie prioritizate, în locul reactivării centralelor nucleare. Aceștia susțin că Japonia ar trebui să investească în energie solară și eoliană, care ar putea oferi soluții mai sigure și mai durabile pe termen lung.
În concluzie, repornirea reactorului de la centrala Kashiwazaki-Kariwa marchează un moment crucial în politica energetică a Japoniei, dar ridică și întrebări importante despre siguranța și viabilitatea energiei nucleare. Cu un public divizat și o cerere crescândă de energie, autoritățile vor trebui să navigheze cu atenție între nevoile economice și preocupările de siguranță.
Este esențial ca deciziile viitoare să fie luate în transparență și în consultare cu comunitățile afectate, pentru a asigura o tranziție echilibrată către un viitor energetic mai sustenabil.