Critici la adresa achizițiilor
Recent, Blocul Național Sindical (BNS) a criticat Guvernul României pentru decizia de a achiziționa 12 elicoptere Super Puma H225M, în valoare de 865 de milioane de euro, prin programul european SAFE, fără a aplica clauze de tip off-set sau de localizare a producției. Potrivit președintelui BNS, "această achiziție nu va aduce beneficii industriei românești de apărare, ci dimpotrivă, este o dovadă a nepregătirii noastre în negocierea fondurilor europene".
Deși oficiali precum premierul Ilie Bolojan și ministrul Apărării, Radu Miruță, au afirmat că România va beneficia de 16,7 miliarde de euro din Programul SAFE, BNS susține că realitatea este diferită. "Aceste fonduri sunt împrumuturi ce trebuie returnate începând cu 2035", a declarat Miruță pe 26 ianuarie 2026, subliniind că finanțarea este avantajoasă, dar nu fără costuri.
BNS a subliniat că declarațiile oficialilor privind destinația fondurilor pentru industria de apărare sunt în contradicție cu realitatea. De exemplu, președintele Nicușor Dan a promis că aceste resurse vor crea locuri de muncă bine plătite, dar în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din noiembrie 2025 s-a decis că achizițiile din SAFE ar trebui să aibă o condiție de producție în țară de minimum 50%. Această contradicție ridică întrebări despre intențiile reale ale guvernanților.
Întrebat despre sursele de achiziție, ministrul Miruță a menționat că criteriile operaționale sunt stabilite printr-o Ordonanță de Urgență. Însă, BNS consideră că aceste declarații nu fac decât să mascheze lipsa unei strategii clare pentru dezvoltarea capacităților de producție în domeniul apărării. "Dacă ar exista preocupări reale pentru investiții, ar trebui să avem un program național dedicat formării resursei umane", a spus un reprezentant al BNS.
Criticile BNS sunt întărite de istoricul industriei românești de apărare, care a fost cândva capabilă să dezvolte programe complexe, precum programul PUMA din anii 1970. Aceasta a inclus transferul de tehnologie și un offset care a asigurat viabilitatea pe termen lung. Comparativ, Polonia a reușit să dezvolte două fabrici de elicoptere, angajând mii de oameni și generând venituri semnificative.
BNS solicită acum o clarificare din partea miniștrilor Economiei și Apărării cu privire la direcțiile de acțiune pentru a asigura că achizițiile din programul SAFE vor avea un impact pozitiv asupra industriei naționale de apărare. De asemenea, BNS reamintește că, în 2025, a cerut întâlniri cu președintele României pentru a discuta despre formarea resursei umane necesare în acest domeniu.
În concluzie, BNS consideră că, fără o strategie clară și un angajament ferm pentru dezvoltarea industriei locale, România riscă să piardă ocazii valoroase de a-și întări capacitățile de apărare. Este esențial ca guvernanții să își alinieze declarațiile cu acțiunile și să asigure transparența în acest proces.
Următorii pași ar trebui să includă consultări cu experți din industrie și elaborarea unui plan coerent de acțiune pentru a valorifica pe deplin fondurile disponibile.