Oana Țoiu la Hudson Institute
România își asumă o responsabilitate strategică în calitate de cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană și are misiunea de a crește producția pentru a scădea prețurile acasă și a contribui la protejarea regiunii împotriva utilizării prețurilor la energie ca armă de șantaj politic, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, în cadrul unui eveniment organizat de Hudson Institute la Washington, pe 7 februarie 2026. 'Prietenii noștri români ne reamintesc constant și pe bună dreptate de importanța regiunii Mării Negre', a afirmat Joel Scanlon, vicepreședinte executiv al think-tank-ului american.
Discuția de la Hudson Institute a avut loc în marja participării ministrului Oana Țoiu la prima Ministerială privind Mineralele Critice, un eveniment important găzduit de secretarul de stat american Marco Rubio și vicepreședintele J.D. Vance. Ministrul a subliniat că succesul economic al României, care a crescut de zece ori într-o singură generație, este esențial pentru întărirea rezilienței blocului transatlantic.
'Relația noastră cu Statele Unite are o istorie de peste 120 de ani, începută cu primii investitori americani în sectorul energetic românesc', a declarat Oana Țoiu. 'Astăzi, suntem pregătiți să ducem acest parteneriat la următorul nivel prin colaborarea în domenii de înaltă tehnologie și minerale critice, esențiale pentru viitorul ambelor națiuni.' Ministrul a subliniat importanța creșterii producției de gaze naturale în România pentru a scădea prețurile și a oferi o alternativă viabilă la resursele rusești.
Această abordare se aliniază cu tendințele globale de diversificare a surselor de energie, în contextul în care Uniunea Europeană caută să reducă dependența de gazul rusesc. Potrivit Eurostat, România a fost, în 2024, cel mai mare producător de gaze naturale din UE, cu o producție de aproximativ 11 miliarde de metri cubi. Ministerul Energiei din România a declarat că se urmărește creșterea producției cu 20% în următorii cinci ani, ceea ce ar putea contribui la stabilizarea pieței interne.
Criticii acestei strategii subliniază însă că România se confruntă cu provocări legate de infrastructura necesară pentru transportul și distribuția gazelor, precum și de atragerea de investiții externe. Conform unui raport al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, infrastructura existentă nu este suficientă pentru a susține o creștere semnificativă a producției. În plus, unii experți consideră că România ar trebui să se concentreze și pe energia regenerabilă pentru a asigura o tranziție echilibrată către o economie mai verde.
Evenimentul de la Hudson Institute a subliniat, de asemenea, importanța regiunii Mării Negre și transformarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu în cea mai mare instalație de acest tip din NATO. Această transformare subliniază angajamentul României față de securitatea regională și colaborarea cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică.
În concluzie, România, prin ministrul Oana Țoiu, reafirmă angajamentul său de a deveni un actor de bază în peisajul energetic european, cu scopul de a asigura stabilitate și securitate energetică nu doar pe plan intern, ci și în relațiile transatlantice.
Pe viitor, România va continua să investească în infrastructură și tehnologie pentru a sprijini acest obiectiv, în timp ce își va consolida parteneriatele cu Statele Unite și alte națiuni europene.