Critica privind presiunea guvernamentală
Reacție dură din partea sistemului judiciar la scrisoarea transmisă de premierul Ilie Bolojan către Curtea Constituțională. Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Lia Savonea, a lansat un „Apel către Prim-ministru pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției”, în care acuză explicit o ingerință incompatibilă cu principiile constituționale. În documentul transmis public, președinta ÎCCJ arată că scrisoarea adresată de premier președintei Curtea Constituțională a României ridică „îngrijorare serioasă” prin conținutul și semnificația ei, în special prin legarea unei decizii de constituționalitate de riscul pierderii unor fonduri europene. Potrivit judecătoarei Savonea, o asemenea abordare depășește limitele dialogului instituțional legitim. „Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”, se arată în apelul transmis de președinta ÎCCJ.
Judecătoarea Lia Savonea contestă frontal teza avansată de premier, potrivit căreia o eventuală constatare a neconstituționalității legii privind pensiile magistraților ar duce automat la pierderea unor sume din PNRR. Din punct de vedere juridic, susține președinta ÎCCJ, acest argument este „inexact” și lipsit de suport normativ. „Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil”, se arată în document.
În apel se subliniază că CCR nu face parte din mecanismul de implementare a politicilor guvernamentale și nu poate fi tratată ca un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. „Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară”, avertizează președinta ÎCCJ.
Un alt punct central al apelului îl reprezintă respingerea invocării articolului 148 din Constituție ca temei pentru demersul premierului. Potrivit judecătoarei Savonea, obligațiile europene ale României nu pot fi folosite pentru a justifica presiuni, nici măcar indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. „Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora”, se arată în document. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă, în opinia președintei ÎCCJ, să aducă „prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia”.
Apelul se încheie cu o invitație explicită adresată prim-ministrului de a reafirma public atașamentul Guvernului față de independența justiției și de a evita pe viitor orice acțiune susceptibilă de a fi interpretată ca o ingerință în activitatea instanțelor. „Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare”, subliniază Lia Savonea.
Contextul acestei reacții vine după ce premierul Ilie Bolojan a transmis, la 6 februarie 2026, o scrisoare președintei CCR, în care a avertizat asupra riscului pierderii a aproximativ 230 de milioane de euro din PNRR, în condițiile în care Curtea ar amâna sau ar declara neconstituțională legea privind pensiile magistraților. Legea respectivă, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, este în prezent supusă controlului de constituționalitate, sesizarea fiind formulată chiar de Înalta Curte de Casație și Justiție. În spațiul public, demersul premierului a fost perceput ca o tentativă de a pune presiune asupra CCR, în special având în vedere invocarea unui temei constituțional fals pentru acest gest.
Premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, o scrisoare în care îi spune că România depinde de decizia CCR din 11 februarie pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraților din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Comisia Europeană consideră acum că jalonul este neîndeplinit, dar așteaptă decizia CCR pe proiectul Guvernului care reduce pensiile magistraților și le crește vârsta de la care se pot pensiona. Bolojan spune, în documentul transmis către CCR, că ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene a fost informat, în 30 ianuarie, că „pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”.
„Totuși, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”, conform scrisorii transmise de Bolojan către șefa CCR. Lia Savonea a lansat mai multe atacuri la adresa premierului Ilie Bolojan pe tema proiectului de lege care crește vârsta de pensionare a magistraților și micșorează pensiile. Pe 15 ianuarie, instanța condusă de Savonea a transmis că „a fost realizată o expertiză de specialitate independentă”, iar concluzia este că „Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale” în urma proiectului care modifică pensiile magistraților. Instanța Supremă spunea atunci că independența justiției nu poate fi subminată prin „mecanisme financiare arbitrare” și susținea că „echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”.
Curtea Constituțională a amânat de patru ori pronunțarea unei decizii privind legea pensiilor magistraților, cea mai recentă amânare fiind stabilită pentru 11 februarie 2026. Pronunțarea pe obiecția Înaltei Curți, condusă de Lia Savonea, a fost amânată pe 10, 28 și 29 decembrie 2025 și 16 ianuarie 2026. La prima ședință CCR, din 10 decembrie 2025, judecătorii constituționali au amânat luarea unei decizii. Ulterior, la ședința din 28 decembrie, patru judecători, toți propuși de PSD, au părăsit ședința, astfel că nu s-a mai putut lua o hotărâre. În 29 decembrie, când ședința a fost reluată, cei patru judecători care cu o zi înainte părăsiseră sala nu s-au mai prezentat deloc.
Pe 16 ianuarie, Curtea Constituțională a anunțat că a decis amânarea ședinței, după ce au fost depuse noi documente, iar judecătorii constituționali trebuie să le analizeze.