Context și concluzii recente
Negocieri sua-iran reprezintă subiectul principal al acestui articol. Iranul și Statele Unite au reluat vineri, 6 februarie 2026, în Oman, negocieri indirecte pe care Teheranul dorește să le limiteze strict la programul său nuclear. Discuțiile au intrat deja în „faza a doua”, potrivit autorităților iraniene, în timp ce Washingtonul păstrează amenințarea unei acțiuni militare în cazul eșecului diplomației, anunță Reuters. Negocierile au loc prin intermediul ministrului de Externe al Omanului, Badr al-Busaidi, între șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, și emisarul special al președintelui american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff. Guvernul iranian a anunțat pe platforma X că discuțiile sunt considerate „cruciale”. Aceste negocieri sunt primele contacte diplomatice de acest tip după atacurile din iunie 2025, când Statele Unite au lovit instalații nucleare iraniene, în timpul așa-numitului „Război de 12 Zile”, declanșat de Israel.
Reluarea dialogului survine într-un context regional extrem de tensionat, după desfășurarea de forțe militare importante de către președintele american Donald Trump în Orientul Mijlociu și după reprimarea sângeroasă a unei ample contestări interne a regimului iranian la începutul lunii ianuarie. Teheranul insistă ca negocierile să se limiteze exclusiv la programul nuclear, cu scopul de a obține ridicarea sancțiunilor internaționale care afectează grav economia țării. Pe de altă parte, Statele Unite doresc extinderea discuțiilor la subiecte sensibile, precum sprijinul Iranului pentru grupări armate ostile Israelului și programul de rachete balistice.
„Iranul este pregătit să-și apere suveranitatea și securitatea națională împotriva oricărei exigențe excesive sau a oricărei tentative de aventurism”, a declarat Abbas Araghchi. În ultimele zile, președintele Trump a reiterat că obiectivul său este eliminarea completă a capacităților nucleare ale Iranului, subliniind că este hotărât să acționeze dacă diplomația eșuează. „Președintele a fost foarte clar: vrea o capacitate nucleară zero”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
China a anunțat că susține Iranul în apărarea „intereselor sale legitime” și împotriva „intimidării”. Teheranul a avertizat că va riposta împotriva bazelor americane din Orientul Mijlociu în cazul unui atac. „Suntem pregătiți să ne apărăm, iar președintelui american îi revine alegerea între compromis și război”, a declarat un purtător de cuvânt al armatei iraniene, generalul Mohammad Akraminia. Occidentul și Israelul acuză Iranul că urmărește să se doteze cu arma nucleară, acuzație pe care Teheranul o respinge, susținând că programul său nuclear are exclusiv scopuri civile.
Negocierile anterioare, desfășurate tot în Oman în primăvară, au fost suspendate din cauza conflictului regional, blocându-se în special pe tema îmbogățirii uraniului. Potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studiul Războiului, „inflexibilitatea Iranului față de cererile Statelor Unite reduce șansele unei soluții diplomatice”. În ciuda acestor obstacole, ambele părți par să fie deschise pentru continuarea discuțiilor, ceea ce ar putea conduce la o deblocare a situației.
Într-o declarație recentă, Abbas Araghchi a spus că a fost un „început bun pentru negocieri” și că există o înțelegere privind continuarea discuțiilor. El a subliniat că este necesară prăbușirea „zidului neîncrederii” pentru a obține rezultate. În acest context, secretarul de stat Marco Rubio a anunțat că Statele Unite doresc ca discuțiile să acopere programul balistic al Iranului, sprijinul acordat de Teheran grupărilor armate din regiune și situația drepturilor omului. Iranul a respins constant includerea programului său de rachete în discuții, considerând acest subiect nenegociabil.
Totuși, pentru Washington, desfășurarea activităților de îmbogățire a uraniului pe teritoriul iranian reprezintă o „linie roșie”.