Proprietari vs. aglomerare
Conform datelor publicate de Eurostat la începutul lunii februarie 2026, România continuă să se mențină ca țara cu cel mai mare procent de proprietari de locuințe din Uniunea Europeană (UE). În 2024, peste 94% din populația României trăia într-o locuință proprietate personală, în scădere față de 95,6% în 2023. Această informație evidențiază o tendință stabilă în rândul românilor de a deține proprietăți imobiliare, deși procentul a scăzut ușor în ultimii ani. "Proprietatea asupra locuinței rămâne un aspect fundamental al culturii românești", a declarat ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Ion Ștefan.
La nivelul Uniunii Europene, datele arată că 68,4% dintre locuitori dețineau în 2024 locuința în care trăiau, o ușoară scădere față de 69,1% în 2023. Această tendință evidențiază o schimbare în preferințele locative ale cetățenilor europeni, în special în rândul celor din țările mai dezvoltate. De exemplu, în Germania, mai mult de jumătate (53%) dintre locuitori trăiesc în locuințe închiriate, ceea ce contrastaază puternic cu România.
Procentul de 94,3% al proprietarilor din România este semnificativ mai mare comparativ cu alte state membre, precum Slovacia (93%) și Ungaria (92%). Această situație sugerează o stabilitate economică și un atașament față de proprietatea personală, chiar și în fața dificultăților economice recente. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), această tendință se menține relativ constantă, cu fluctuații minore în ultimii ani.
În ceea ce privește tipologia locuințelor, datele arată că, în 2024, puțin peste jumătate din populația UE locuia într-o casă (51%), în timp ce 48% locuiau în apartamente. România se aliniază tendințelor europene, însă calitatea locuirii este un aspect care necesită atenție. De exemplu, mărimea medie a unei locuințe în România era de 1,1 camere per persoană, un nivel similar cu cel din Slovacia, dar inferior altor state precum Malta, unde se înregistrează 2,2 camere per persoană.
De asemenea, o altă statistică îngrijorătoare este procentul populației care locuiește în condiții de aglomerare. În 2024, România avea cea mai ridicată rată de aglomerare din UE, cu 41% din populație trăind în locuințe aglomerate. Aceasta este o problemă care necesită o atenție sporită din partea autorităților, având în vedere că la nivelul UE, doar 17% din populație se confrunta cu această problemă, în scădere față de 19% în 2010.
Dezvoltarea pieței imobiliare din România a fost influențată de mai mulți factori, inclusiv accesibilitatea creditelor, programul „Prima Casă” și tendințele demografice. Totuși, economistul Mihai Mărculescu de la Academia Română subliniază că, deși proprietatea este un indicator pozitiv, calitatea vieții în locuințele actuale rămâne o provocare. "Ne confruntăm cu o situație paradoxală: suntem proprietari, dar locuințele sunt adesea supraaglomerate și necorespunzătoare nevoilor moderne", a declarat Mărculescu.
În concluzie, deși România se bucură de un procent ridicat de proprietari de locuințe, provocările legate de calitatea locuirii și aglomerarea locuințelor sunt aspecte care necesită o abordare strategică din partea autorităților. Este esențial ca politicile publice să se concentreze nu doar pe sprijinul pentru achiziția de locuințe, dar și pe îmbunătățirea condițiilor de trai.
Următorii pași ar trebui să includă investiții în infrastructură și programe de dezvoltare urbană sustenabilă care să răspundă nevoilor actuale ale populației.