Cauțiune de 800.000 lei
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a fost plasat sub control judiciar de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în data de 5 februarie 2026, după aproape șase ore de audieri. Conform informațiilor furnizate de Antena 3 CNN, acesta a fost supus unei cauțiuni de 800.000 de lei (aproximativ 160.000 de euro). La ieșirea din sediul DNA, Negoiță a declarat presei: "Nu, nici vorbă" atunci când a fost întrebat dacă se consideră vinovat.
Ancheta vizează suspiciuni de abuz în serviciu legate de lucrări de construire și asfaltare a mai multor străzi în Sectorul 3, care ar fi fost efectuate fără documentație legală. Procurorii anticorupție au efectuat percheziții în 11 locații din București și județul Ilfov, inclusiv la sediul Primăriei Sectorului 3 și la locuința primarului. Potrivit unui comunicat de presă al DNA, faptele investigate ar fi fost comise de funcționari publici cu ajutorul unor complici, între anii 2017 și 2025.
"Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție", se arată în comunicatul oficial. Aceste acuzații sunt consecința unei investigații jurnalistice efectuate de publicația Recorder, care a dezvăluit că Robert Negoiță ar fi folosit resursele Primăriei pentru a construi un drum pe proprietatea privată a fratelui său, Ionuț Negoiță, care dezvolta un proiect imobiliar în acea zonă.
Drumul în cauză, de aproximativ un kilometru, a fost construit în spatele Halei Laminor, facilitând accesul către complexul imobiliar HILS Republica, situat în apropierea stației de metrou cu același nume. După perchezițiile efectuate, primarul a organizat o conferință de presă în care a susținut că nu a construit nimic din bani publici pentru fratele său, dar a recunoscut că în cazul unui drum realizat pe o proprietate privată, varianta legală ar fi fost să se finalizeze prima dată documentația de urbanism și exproprierea terenului.
Negoiță a acuzat Primăria Generală că nu a reușit să urmeze toate etapele legale pentru exproprierea terenului pe care s-a construit drumul. "Am construit mai multe drumuri pe proprietăți private", a afirmat edilul. De asemenea, el a menționat că a avut multe astfel de situații din cauza nevoii de drumuri, subliniind faptul că relația cu Primăria Generală nu a funcționat corespunzător, ceea ce a dus la imposibilitatea efectuării exproprierilor.
În ceea ce privește legalitatea acțiunilor sale, Negoiță a declarat că varianta legală era să se facă documentația de urbanism, însă a subliniat că din cauza blocajelor la Primăria Generală, Primăria Sectorului 3 nu a putut acționa în mod corespunzător. "Nu am făcut un favor celor cărora le-am ocupat terenul cu drum public, ci le-am făcut un deserviciu", a concluzionat Negoiță, insistând că nu a construit niciodată nimic cu bani publici pentru fratele său.
Această situație ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt gestionate resursele publice și legalitatea proiectelor de infrastructură în București. În acest context, va fi esențial ca autoritățile competente să clarifice aceste acuzații și să asigure transparența necesară în utilizarea fondurilor publice.
În concluzie, cazul lui Robert Negoiță subliniază importanța respectării legislației în domeniul construcțiilor și al transparenței în utilizarea banilor publici.
Continuarea anchetei va aduce mai multe clarificări, iar cetățenii așteaptă răspunsuri cu privire la modul în care sunt gestionate infrastructurile din Sectorul 3 și nu numai.