Acuzat de intermedierea mitei
Fostul ministru al Transporturilor Alexandru-Răzvan Cuc a fost trimis în judecată de DNA în dosarul în care este acuzat că ar fi intermediat o mită de peste un milion de lei pentru directorul general al Registrului Auto Român (RAR). În acelaşi dosar, a fost trimis în judecată şi omul de afaceri Cătălin Daniel Buşe. Potrivit portalului instanţelor, dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Bucureşti, iar vineri un magistrat va verifica măsurile preventive în cazul celor doi, scrie Agerpres.
Procurorii susţin că, în cursul lunii septembrie a anului 2025, Regia Autonomă Registrul Auto Român a declanşat o procedură de achiziţie publică în valoare de aproximativ 23 de milioane de lei, cu TVA, care are ca obiect asigurarea mentenanţei echipamentelor de verificare şi diagnosticare tehnică a vehiculelor. În perioada septembrie-noiembrie 2025, beneficiind de ajutorul lui Răzvan Cuc, omul de afaceri Cătălin Daniel Buşe i-ar fi promis directorului general al RAR, Mihai Alecu (denunţător în dosar), cu titlu de mită, un procent de 6% din valoarea totală a acordului-cadru, care urma să fie reînnoit între RAR şi firma Euro Quip International SRL, al cărei administrator este Buşe.
Răzvan Cuc şi Daniel Buşe ar fi promis suma respectivă în cadrul mai multor întâlniri sau convorbiri avute cu directorul general al RAR, pentru ca acesta să efectueze demersurile necesare în vederea desemnării preferenţiale a membrilor comisiei de evaluare a ofertelor depuse de participanţii la procedura de achiziţie publică, precum şi pentru semnarea contractului cu firma administrată de Buşe, într-un timp cât mai scurt. Procurorii mai spun că Daniel Buşe i-ar fi promis directorului general al RAR că banii vor fi plătiţi în tranşe, la intervale de aproximativ 3-5 luni, prima tranşă urmând să fie achitată în perioada premergătoare sărbătorii Crăciunului.
În acest context, specialişti în domeniul achizițiilor publice au subliniat importanța transparenței în astfel de proceduri. Expertul în legislația achizițiilor publice, Laura Ionescu, a declarat pentru Articol despre legislația achizițiilor publice că este esențial ca toate procedurile să fie desfășurate conform legii, pentru a preveni corupția. "Corupția în achiziții publice afectează nu doar bugetul de stat, ci și încrederea cetățenilor în instituții", a afirmat Ionescu.
De asemenea, Ministerul Transporturilor, condus în prezent de altă persoană, a fost solicitat să ofere un punct de vedere cu privire la aceste acuzații, însă reprezentanții ministerului nu au oferit un răspuns până la publicarea acestui articol. Această situație subliniază necesitatea de a avea mecanisme de control mai eficiente în cadrul instituțiilor publice, pentru a preveni astfel de incidente.
Comparativ cu anul 2022, când scandalurile de corupție în domeniul achizițiilor publice au fost frecvente, acest caz aduce din nou în discuție problema integrității în sectorul public. Potrivit unui raport al Transparency International din 2025, România a obținut un scor de 44 din 100 la indicele de percepție a corupției, ceea ce evidențiază necesitatea urgentă de reforme în acest domeniu.
Criticii din cadrul societății civile consideră că această situație ar putea duce la o deteriorare și mai mare a încrederii publicului în instituțiile statului. "Este crucial ca justiția să își facă datoria și să sancționeze astfel de comportamente pentru a restabili încrederea cetățenilor", a declarat activistul pentru transparență, Mihai Popescu. Acesta a adăugat că transparența în procesul de achiziții este esențială pentru a combate corupția.
Prin urmare, unii analiști sugerează că, în urma acestui scandal, ar putea exista o cerere crescută pentru reformele legislative în domeniul achizițiilor publice, astfel încât să se evite repetarea unor astfel de cazuri în viitor. Este nevoie de un cadru legislativ care să asigure nu doar transparența, ci și responsabilizarea celor implicați în procesul de achiziții publice.
În concluzie, cazul fostului ministru Răzvan Cuc și al omului de afaceri Cătălin Daniel Buşe ilustrează provocările cu care se confruntă România în lupta împotriva corupției. Decizia instanței va avea implicații semnificative asupra încrederii în instituțiile publice și asupra modului în care sunt gestionate achizițiile publice în țară.
Rămâne de văzut ce măsuri vor fi implementate pentru a îmbunătăți acest sistem și pentru a preveni corupția în viitor.