Apel pentru evitarea cursei înarmărilor
Leon, primul papă american, a declarat în timpul audienței săptămânale de la Vatican că situația mondială actuală „ne impune să facem tot posibilul pentru a evita o nouă cursă a înarmărilor”, scrie Reuters. Tratatul, semnat în 2010, expiră joi. Președintele rus Vladimir Putin a propus în septembrie ca tratatul să fie prelungit informal cu încă un an, dar până miercuri, președintele american Donald Trump nu a răspuns. „Fac un apel urgent să nu lăsăm acest instrument să expire”, a spus papa. „Este mai urgent ca niciodată să înlocuim logica fricii și a neîncrederii cu o etică comună, capabilă să ghideze alegerile către binele comun”. Expirarea tratatului New START ar marca sfârșitul a mai bine de jumătate de secol de restricții asupra armelor nucleare.
Statele Unite și Rusia controlează aproximativ 87% din totalul armelor nucleare existente la nivel global. Joi, 5 februarie, expiră New START, ultimul tratat bilateral care impunea limite obligatorii asupra celor mai mari două arsenale nucleare din lume. Acordul, cunoscut oficial ca Tratatul privind reducerea și limitarea armelor strategice ofensive (START III), a fost semnat în 2010 și reprezenta ultimul pilon al arhitecturii de control al armamentului nuclear dintre Washington și Moscova.
Potrivit estimărilor Federației Oamenilor de Știință Americani, în 2025 Rusia deținea aproximativ 5.459 de focoase nucleare, iar Statele Unite 5.177 – cifre care includ și focoase retrase din uz, dar care nu au fost încă dezafectate. Împreună, aceste arsenale reprezintă aproape nouă zecimi din totalul mondial. În timpul Războiului Rece, stocurile nucleare ale celor două superputeri erau considerabil mai mari. În 1986, Uniunea Sovietică avea peste 40.000 de focoase, iar SUA peste 20.000, potrivit datelor de arhivă citate de Associated Press.
Reducerea acestora a fost posibilă printr-o serie de tratate semnate începând cu anii 1970, pe fondul temerilor generate de Criza rachetelor din Cuba, care a adus lumea în pragul unui război nuclear. Primul acord major a fost Tratatul ABM din 1972, care limita sistemele de apărare antirachetă. Statele Unite s-au retras din acest tratat în 2002, invocând necesitatea apărării împotriva unor amenințări emergente precum Iranul sau Coreea de Nord.
În 1991 a urmat START I, care a impus limite stricte asupra numărului de focoase nucleare și asupra vectorilor de lansare – rachete balistice, bombardiere și submarine. Tratatul a expirat în 2009. Un acord ulterior, START II, semnat în 1993, nu a intrat niciodată în vigoare, după ce Rusia nu l-a ratificat. Actualul tratat, New START, a fost semnat în 2010 de președintele american Barack Obama și de președintele rus de atunci, Dmitri Medvedev, într-o perioadă de tentative de „resetare” a relațiilor bilaterale.
Acordul limita fiecare parte la: -1.550 de focoase nucleare strategice desfășurate, -700 de rachete și bombardiere operaționale, -și permitea inspecții reciproce, menite să asigure respectarea angajamentelor. Tratatul a intrat în vigoare în 2011, pe o durată de 10 ani, fiind prelungit o singură dată, în 2021, de administrația Joe Biden. Însă, în practică, mecanismele de verificare au fost suspendate încă din timpul pandemiei de COVID-19. În 2023, Rusia a anunțat oficial că își „suspendă” participarea la tratat, invocând sprijinul acordat de SUA Ucrainei.
Reuters subliniază că New START a fost ultimul acord care limita armele capabile să distrugă marile centre politice, industriale și militare ale adversarului. Fără el, dispar peste 50 de ani de restricții formale asupra armelor nucleare strategice. Alexandra Bell, directoarea Bulletin of the Atomic Scientists, avertizează că Statele Unite și Rusia „risipesc o jumătate de secol de eforturi pentru menținerea stabilității nucleare”. The Guardian descrie expirarea tratatului drept un posibil „clopot funerar” pentru regimul global de control al armamentului, într-un context deja marcat de instabilitate internațională.
Perspectivele unui nou tratat sunt incerte. Președintele rus Vladimir Putin a sugerat, în 2025, o prelungire informală pe termen scurt, însă președintele american Donald Trump a declarat că preferă „o înțelegere mai bună”. Experții avertizează însă că un nou acord ar fi mult mai dificil de negociat. Ar trebui să includă: -rachete cu rază medie și scurtă, -sisteme nucleare noi dezvoltate de Rusia (precum torpila nucleară Poseidon sau racheta Burevestnik), -și, posibil, China, care deține aproximativ 600 de focoase, dar respinge ideea unui tratat trilateral pe motiv de dezechilibru.
În plus, Rusia a sugerat includerea arsenalelelor nucleare ale Franței și Regatului Unit – o idee respinsă de aliații NATO. Potrivit analistului britanic Sid Kaushal, de la Royal United Services Institute, un acord de acest tip presupune un nivel minim de încredere între părți – „o condiție care, în prezent, lipsește complet”. Reuters notează că, odată cu expirarea New START, ambele țări vor avea, teoretic, libertatea de a-și extinde arsenalele. Procesul ar fi însă lent și costisitor. Pe termen lung, există temeri că lumea ar putea intra într-o nouă cursă a înarmării, bazată pe cele mai pesimiste scenarii despre intențiile adversarului.
„Expirarea tratatului nu face neapărat un război nuclear mai probabil”, a declarat pentru Associated Press expertul IISS Alexander Bollfrass, „dar cu siguranță nu îl face mai puțin probabil”.