Decizie Înalta Curte
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis pe data de 5 februarie 2026 contestațiile formulate de avocata Adriana Georgescu, suspendată din Partidul Național Liberal (PNL), și Gheorghe Iscru, suspectat de a se fi dat drept general SIE. Cei doi sunt acuzați că ar fi promis soluționarea unor probleme juridice unui om de afaceri din Constanța, în schimbul sumei de 500.000 de euro. Conform ÎCCJ, avocata a fost surprinsă în flagrant primind 60.000 de euro, fapt care a dus la arestarea lor preventivă. Judecătorii au declarat: "Admite contestațiile formulate de inculpații GEORGESCU ADRIANA-MIHAELA și ISCRU GHEORGHE împotriva încheierii din data de 29.01.2026".
Decizia instanței a desființat arestarea preventivă inițială și a decis ca cei doi să fie plasați în arest la domiciliu pentru o perioadă de 22 de zile, începând cu 5 februarie 2026. Se impune ca aceștia să nu părăsească imobilul fără permisiunea organului judiciar și să poarte un dispozitiv electronic de supraveghere. În plus, sunt obligați să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori sunt chemați și să nu comunice între ei.
Potrivit Codului de procedură penală, instanța a folosit articolele 227 și 221 pentru a stabili măsurile de restricție. Aceasta este o decizie definitivă, iar cheltuielile judiciare vor fi acoperite de stat. Decizia ÎCCJ a fost primită cu diferite reacții în rândul experților și al opiniei publice, având în vedere gravitatea acuzațiilor.
În acest context, expertul în drept penal, profesorul Mihai Dima de la Universitatea din București, a declarat: "Această hotărâre ar putea să submineze încrederea publicului în sistemul judiciar, având în vedere că acuzațiile implică persoane cu o poziție de influență". O altă opinie, exprimată de avocatul Andrei Popescu, sugerează că "decizia ÎCCJ ar putea fi văzută ca un semn că justiția română își face datoria, chiar și în fața unor cazuri complicate".
De asemenea, cazul a stârnit un interes deosebit și în rândul mass-media, având în vedere că Adriana Georgescu era considerată o figură publică importantă în PNL. Informațiile referitoare la arestarea ei au fost difuzate pe larg, generând discuții despre corupție și influența politică în justiție.
Comparativ cu alte cazuri de corupție din România, unde deciziile instanțelor au fost uneori contestate, această hotărâre a ÎCCJ este văzută ca un test al sistemului judiciar. Cazuri anterioare, cum ar fi cele legate de fostul primar al sectorului 5, sau de diverse personalități din politică, au arătat că justiția poate fi influențată de factori externi.
Criticii măsurii de arest la domiciliu subliniază riscul ca inculpații să aibă acces la informații sau să influențeze martorii. De asemenea, se discută despre eficiența măsurilor de control electronic, având în vedere precedentul unor cazuri în care dispozitivele au fost înlăturate sau manipulate.
În concluzie, decizia ÎCCJ de a desființa arestarea preventivă și de a impune arestul la domiciliu ridică atât întrebări despre integritatea sistemului judiciar, cât și despre modul în care sunt gestionate cazurile de corupție în România.
Următorii pași vor implica continuarea procedurilor judiciare și observarea respectării condițiilor impuse de instanță de către inculpați.