Îngrijorări legate de securitate
Cel mai recent sondaj Eurobarometru realizat la nivelul Uniunii Europene indică o creștere a preocupărilor cetățenilor legate de securitate, instabilitate geopolitică și costul vieții. Publicat pe 4 februarie 2026, sondajul arată că 72% dintre europeni se tem de conflictele armate din apropierea Uniunii, iar aceste temeri sunt reflectate și în răspunsurile românilor. "Cetățenii europeni se confruntă cu o realitate din ce în ce mai complexă, iar aceste temeri sunt justificate în contextul actual", a declarat un expert în securitate națională din România, care a dorit să rămână anonim.
Conform datelor Eurobarometrului, 67% dintre europeni se tem de terorism, 66% de atacuri cibernetice și 66% de dezastre naturale agravate de schimbările climatice. În România, aceste temeri sunt resimțite la un nivel similar, cu 68% dintre români îngrijorați de conflictele din vecinătate și 65% care consideră terorismul o amenințare serioasă. Aceste statistici sugerează o percepție generalizată a riscurilor care depășesc granițele tradiționale ale securității, inclusiv dimensiuni economice și climatice.
Un alt aspect semnificativ evidențiat de sondaj este creșterea îngrijorărilor legate de informație și societate. La nivelul UE, 69% dintre cetățeni consideră dezinformarea o amenințare majoră, iar în România, acest procent ajunge la 68%. "Manipularea informației poate submina democrația și coeziunea socială, iar cetățenii sunt din ce în ce mai conștienți de acest lucru", a comentat un specialist în comunicare din cadrul unui ONG românesc.
Pe lângă aceste temeri, sondajul relevă și o notă de pesimism în rândul cetățenilor europeni. Peste 52% dintre respondenți se declară pesimiști în privința viitorului lumii, iar 39% cu privire la viitorul Uniunii Europene. În România, 39% dintre respondenți împărtășesc acest sentiment pesimist, însă 72% afirmă că privesc cu optimism viitorul personal și al familiei. Această discrepanță sugerează o separare între percepția globală și cea personală.
În fața provocărilor actuale, cetățenii europeni cer o Uniune Europeană mai coerentă. Potrivit sondajului, 66% consideră că UE ar trebui să joace un rol activ în menținerea siguranței colective, iar 89% susțin o mai mare unitate între statele membre. În România, aceste cifre sunt și mai mari, cu 76% dintre români care cer unitate și 70% care susțin alocarea de resurse suplimentare pentru Uniune.
Prioritățile strategice pentru europeni sunt clar conturate, 40% indicând securitatea și apărarea ca domeniu-cheie. În România, 44% dintre respondenți consideră că securitatea și apărarea sunt priorități principale. Aceste statistici sugerează o conștientizare crescută a importanței securității în contextul actual.
Pe lângă insecuritatea geopolitică, presiunile economice rămân o sursă majoră de îngrijorare. La nivelul UE, 41% dintre respondenți indică inflația și costul vieții ca principale probleme interne, iar în România, 40% dintre cetățeni împărtășesc această opinie. Această situație economică afectează direct percepțiile românilor, care se tem de o deteriorare a nivelului de trai în următorii cinci ani.
În ciuda acestor provocări, sprijinul pentru Uniunea Europeană rămâne solid. La nivelul Uniunii, 62% dintre cetățeni consideră apartenența țării lor la UE un lucru pozitiv. În România, doar 49% dintre respondenți au o opinie favorabilă despre apartenența țării la Uniune, ceea ce reflectă un sentiment de neîncredere care merită analizat mai atent.
Sondajul Eurobarometru a fost realizat de agenția Verian în perioada 6-30 noiembrie 2025, prin interviuri față în față în toate cele 27 de state membre ale UE. Rezultatele au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară, ceea ce asigură o reprezentativitate adecvată a datelor.
Aceste rezultate demonstrează că europenii, inclusiv românii, sunt din ce în ce mai conștienți de provocările cu care se confruntă, dar și de necesitatea unei Uniuni Europene unite și mai puternice.
În acest context, este esențial ca decidenții politici să ia în considerare aceste percepții și să acționeze în consecință pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor.