Bilanțul activității SRI în 2025
Președintele Comisiei parlamentare pentru controlul activității Serviciului Român de Informații, deputatul PSD Eugen Bejinariu, a prezentat marți, 3 februarie 2026, bilanțul activității forului legislativ pentru intervalul august–decembrie 2025, într-un context intern descris drept relativ stabil la suprafață, dar traversat de tensiuni și vulnerabilități care s-au acumulat constant. Evaluarea Comisiei indică faptul că amenințările la adresa securității naționale nu s-au manifestat prin șocuri majore, ci printr-un proces gradual de uzură, în care cooperarea instituțională devine decisivă pentru eficiența reacției statului. "Amenințările la adresa securității naționale au fost fragmentate și cumulative, iar eficiența răspunsului statului depinde de capacitatea instituțiilor de a coopera și de a menține un echilibru între securitate și libertățile fundamentale", a declarat Bejinariu.
Potrivit lui Eugen Bejinariu, a doua jumătate a anului 2025 a fost marcată de „o relativă stabilitate politică, pe fondul încheierii procesului electoral de alegere a președintelui României”. Alegerile pentru Primăria Capitalei, ultima rundă electorală a anului, nu au avut un impact național semnificativ, limitându-se la dinamizarea scenei politice bucureștene. Totuși, finalul de an a adus o creștere vizibilă a tensiunilor sociale, alimentată de măsurile adoptate pentru reducerea deficitului bugetar. "Cu toate acestea, finalul de an a cunoscut o nouă creștere a nivelului de tensiuni sociale, ca urmare a măsurilor luate pentru diminuarea deficitului bugetar. A doua jumătate a anului trecut a plasat România într-un context de securitate internă relativ stabil din punct de vedere al evenimentelor vizibile, dar marcat de o acumulare constantă de riscuri, presiuni și vulnerabilități", arată președintele Comisiei.
În acest climat, dezbaterea publică a fost dominată de teme economice sensibile, de la taxe și inflație la austeritate și concedieri, un teren fertil pentru apariția teoriilor conspirației și a narativelor de dezinformare. Bejinariu subliniază că două episoade cu puternic impact emoțional, explozia din cartierul Rahova și golirea barajului Paltinu, au scos la iveală probleme legate de infrastructuri critice și război cognitiv, deși nu aveau, aparent, o legătură directă cu securitatea națională.
"În acest cadru, securitatea națională nu a fost pusă în pericol prin atacuri directe, ci printr-un proces lent de uzură, care testează reziliența instituțională și capacitatea statului de a reacționa coerent", explică deputatul PSD, precizând că Serviciul Român de Informații a devenit inevitabil un subiect central al polemicilor publice.
În perioada analizată, Comisia a desfășurat verificări, interpelări și vizite de lucru, în baza Hotărârii Parlamentului nr. 30/1993, urmărind nu doar respectarea legalității, ci și adaptarea SRI la un mediu de securitate tot mai complex. "Controlul exercitat nu a vizat doar respectarea strictă a legalității, ci și modul în care activitatea SRI s-a adaptat la un mediu de securitate complex, fără a afecta drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor", afirmă Bejinariu.
Un capitol important l-a constituit combaterea agresiunilor cognitive. "Am solicitat să aflăm reperele strategice ale SRI pentru cunoașterea timpurie a amenințărilor din acest spectru, care survin din/prin mediul online", precizează președintele Comisiei, referindu-se inclusiv la platforme informale. În contextul exploziei din Rahova, SRI a informat public că există „elemente conform cărora ar fi vorba de o campanie de dezinformare coordonată”, iar Comisia a cerut datele care au stat la baza acestei concluzii.
Pe zona de contraspionaj, arestarea unui înalt oficial al SIS Moldova a fost catalogată drept un incident major de securitate. "Ramificațiile cazului pot afecta multiple paliere operaționale dintre România și Republica Moldova", spune Bejinariu, menționând că au fost solicitate evaluări privind impactul asupra credibilității instituției partenere. De asemenea, arestarea a doi cetățeni ucraineni suspectați de acte de sabotaj a generat polarizare publică, iar Comisia a analizat fundamentele concluziilor formulate de SRI.
În acest context, Bejinariu amintește și avertismentul șefului MI5, potrivit căruia „membri ai Parlamentului, ai universităților și ai infrastructurilor critice sunt vizați de spionaj”, solicitând SRI să detalieze măsurile de educație de securitate pentru persoanele expuse riscului de recrutare. Bilanțul Comisiei mai include verificări privind crima organizată, fraudele legate de obținerea cetățeniei române și un caz neobișnuit de constituire a unei rețele de falși angajați SRI. Concluzia generală rămâne una de echilibru atent între securitate și libertăți.
"Principala constatare a Comisiei este că amenințările la adresa securității naționale au fost fragmentate și cumulative, iar eficiența răspunsului statului depinde de capacitatea instituțiilor de a coopera și de a menține un echilibru între securitate și libertățile fundamentale", subliniază Eugen Bejinariu.
Potrivit acestuia, concluziile finale ale verificărilor vor fi incluse în rapoartele pe anul 2025, care urmează să fie depuse la Parlament și făcute publice conform procedurilor legale, într-un demers ce reflectă ideea că securitatea națională rămâne „un proces dinamic, nu o stare fixă”.