Datorie veche de 30 de ani
România se pregătește să achite o datorie de aproape 7 milioane de dolari către Statele Unite, datorie care își are originea în anii '90, conform unei legi adoptate recent de Senat. În data de 1 februarie 2026, Senatul României a votat cu 103 voturi „pentru”, 1 vot „contra” și 6 abțineri un proiect de lege care permite plata sumei de 6.793.115,54 dolari, reprezentând obligațiile de plată ale României la data de 30 iunie 2025. Fostul ministru al Economiei, Radu Miruță, a declarat: „Astăzi, am scos la lumină o mizerie care a fost împinsă sub preș timp de 33 de ani.”
Datoria provine dintr-un împrumut acordat României de guvernul american prin Departamentul Agriculturii și Commodity Credit Corporation (CCC) pentru importul de fibre de bumbac. Împrumutul, contractat în 1992, urma să fie gestionat prin intermediul a cinci firme românești, toate intrând între timp în faliment sau fiind radiate. Astfel, statul român a rămas responsabil pentru achitarea integrală a datoriei.
Legea adoptată prevede nu doar suma principală, ci și penalitățile acumulate până la achitarea completă a restanțelor, precum și costurile de transfer bancar. Aceste plăți vor fi finanțate din bugetul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului pentru anul 2026, conform proiectului legislativ.
În contextul acestor circumstanțe, Radu Miruță a subliniat importanța de a închide acest capitol istoric și de a respecta angajamentele internaționale asumate de România. „Este un gest firesc pentru o Românie care se vrea respectată”, a declarat el, evidențiind nevoia de corectitudine și bun-simț în relațiile internaționale.
Potrivit documentelor oficiale, România a preluat această datorie pentru a evita penalități suplimentare și pentru a menține relațiile comerciale și diplomatice cu partenerii americani. Statul a garantat credite externe pentru susținerea unor industrii strategice în perioada de tranziție economică, iar datoria de față reprezintă un exemplu al acestei practici.
Proiectul de lege urmează să fie supus votului final în Camera Deputaților, care este for decizional. După aprobarea finală și promulgare, guvernul va putea efectua plățile prevăzute în actul normativ. Această situație subliniază nevoia de gestionare responsabilă a datoriilor și de respectare a angajamentelor internaționale, în contextul unui climat economic și politic global tot mai complex.
Pe de altă parte, unii critici susțin că această situație reflectă o gestionare defectuoasă a resurselor de către autoritățile române, care ar fi trebuit să se asigure de recuperarea datoriilor de la firmele implicate. Aceștia argumentează că statul ar trebui să își protejeze mai bine interesele financiare și să evite astfel de situații în viitor.
În concluzie, plata acestei datorii istorice marchează un pas important în restabilirea credibilității României pe plan internațional.
Este esențial ca, în viitor, decidenții să fie mai atenți în gestionarea resurselor și să evite angajamentele riscante care ar putea afecta stabilitatea financiară a țării.