Negocieri sau atacuri militare?
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, le-a cerut consilierilor săi să elaboreze scenarii pentru lovituri militare rapide și dure împotriva Iranului, concepute astfel încât să evite declanșarea unui conflict de lungă durată în Orientul Mijlociu, relatează The Wall Street Journal, citând oficiali americani.
Potrivit acestora, varianta considerată optimă de Casa Albă ar fi o acțiune militară care să provoace un șoc suficient de puternic regimului de la Teheran, încât acesta să fie forțat să accepte cererile Washingtonului privind programul nuclear și eliberarea oponenților politici și a disidenților.
Sursele citate afirmă că printre opțiuni s-au aflat lovituri aeriene de mare intensitate, capabile să zdruncine serios structurile de putere din Iran, inclusiv scenarii care ar putea duce la prăbușirea regimului. În paralel, Donald Trump și cercul său de consilieri au luat în calcul utilizarea limitată a forței militare ca instrument de presiune, menit să oblige Teheranul să facă concesii pe cale diplomatică.
Formatul și amploarea unei eventuale operațiuni ar depinde în mod decisiv de opțiunea aleasă de președinte, a explicat Robert Murrett, viceamiral în retragere și fost ofițer de informații al Marinei SUA. Acesta subliniază că obiectivele, durata și resursele necesare ar putea varia considerabil de la un scenariu la altul.
Un înalt oficial al administrației americane a confirmat că Trump a reiterat în repetate rânduri o linie roșie clară: Iranul nu trebuie să dețină arme nucleare. În același timp, președintele evită declarațiile explicite, pentru a nu-și expune intențiile strategice și posibilele planuri militare.
Între timp, la Teheran, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat pe 30 ianuarie că Iranul este dispus să reia dialogul privind programul său nuclear. El a condiționat însă orice negociere de renunțarea Statelor Unite la presiunea militară și la amenințări.
Potrivit The Wall Street Journal, tensiunile dintre Washington și Teheran s-au amplificat după ce Donald Trump a promis, în această lună, sprijin pentru protestele antiguvernamentale din capitala iraniană și din alte orașe. În același timp, evaluările militare arătau că SUA nu dispuneau, în acel moment, de suficiente forțe în regiune pentru o campanie aeriană de durată și pentru protejarea bazelor americane și ale aliaților împotriva unei eventuale riposte iraniene. În aceste condiții, pe fondul riscurilor ridicate și al opțiunilor limitate, Trump a renunțat, în ultimă instanță, la declanșarea unor acțiuni militare.
„În acest moment, nave foarte mari și foarte puternice se îndreaptă spre Iran. Sper să nu fie nevoie să le folosim. Am formulat două cerințe clare: fără arme nucleare și oprirea represiunii sângeroase împotriva protestatarilor”, a declarat președintele SUA.
Publicația americană notează că Trump a analizat o serie de planuri elaborate în comun de Casa Albă și Pentagon. Printre acestea se află un așa-numit „scenariu major”, care presupune lovituri extinse asupra instituțiilor-cheie ale regimului iranian și asupra Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, în cadrul unei campanii aeriene ample.
Au fost luate în calcul și variante mai limitate, care vizează obiective simbolice ale regimului. Acestea ar lăsa deschisă posibilitatea escaladării ulterioare, în cazul în care Iranul — care neagă intenția de a produce arme nucleare — ar refuza un acord considerat acceptabil de Donald Trump.
Serviciile de informații americane l-au informat pe președinte că regimul ayatollahilor se află în prezent în cea mai vulnerabilă poziție de la Revoluția Islamică din 1979 încoace. Deși protestele s-au diminuat, situația politică și economică a Iranului rămâne fragilă.
Regimul a reușit să supraviețuiască, dar rămâne deschisă întrebarea dacă și-a consolidat cu adevărat puterea sau doar a amânat o nouă criză.