Tensiuni internaționale crescute
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, evaluează opțiunile militare împotriva Iranului în contextul tensiunilor crescute, inclusiv atacuri asupra forțelor de securitate iraniene, conform unor surse oficiale citate de Reuters. Aceste discuții au loc pe fondul reprimării sângeroase a protestelor din Iran, care au dus la moartea a mii de protestatari. "Este esențial să creăm condiții pentru schimbarea regimului", a declarat o sursă din cadrul administrației Trump.
Conform informațiilor obținute, discuțiile din cadrul administrației americane includ opțiuni de atac asupra liderilor iranieni și a instituțiilor pe care Washingtonul le consideră responsabile pentru violențele împotriva protestatarilor. De asemenea, este luată în considerare o acțiune mai amplă, care ar putea viza rachetele balistice ale Iranului sau programul său nuclear. Cele două surse au menționat că Trump nu a luat încă o decizie finală privind calea de acțiune.
Sosirea portavionului USS Abraham Lincoln în Golful Persic a extins opțiunile militare ale lui Trump, în contextul în care președintele a amenințat în mod repetat cu o intervenție militară datorită represiunii din Iran. Trei diplomați occidentali și patru oficiali arabi au exprimat îngrijorări că un atac militar ar putea slăbi mișcarea de protest, care a suferit deja pierderi uriașe.
Alex Vatanka, expert în problemele Iranului de la Institutul pentru Orientul Mijlociu, a declarat că fără dezertări militare semnificative, protestele rămân „eroice, dar depășite numeric”. Un oficial iranian a afirmat că țara sa se pregătește pentru o confruntare militară, dar utilizează în același timp canalele diplomatice. Cu toate acestea, Washingtonul nu își arată deschiderea față de o soluție diplomatică.
Într-o declarație recentă, Trump a îndemnat Iranul să negocieze un acord care să interzică programul său nuclear, avertizând că orice atac viitor va fi mai sever decât campania de bombardamente din iunie 2025. Afirmând că navele din regiune formează o „armadă”, el a subliniat necesitatea de a ajunge la o soluție pașnică.
Iranul, care susține că programul său nuclear este de natură civilă, a declarat că este pregătit pentru un dialog bazat pe respect, dar se va apăra cu fermitate în caz de provocări. De asemenea, un înalt oficial israelian a declarat că atacurile aeriene nu pot răsturna regimul din Iran, subliniind că este nevoie de trupe pe teren pentru a produce o schimbare reală.
La rândul său, Khamenei a recunoscut numărul victimelor din timpul protestelor, acuzând Statele Unite și Israelul de instigarea tulburărilor. Organizația HRANA, care monitorizează drepturile omului, estimează că numărul morților a ajuns la 5.937, în timp ce cifrele oficiale indică doar 3.117.
La 86 de ani, Khamenei a redus aparițiile publice și se crede că locuiește în buncăre, în urma atacurilor israeliene care au decimat lideri militari iranieni. Conducerea a trecut în mâinile unor figuri aliniate cu Gărzile Revoluționare Islamice, dar Khamenei păstrează autoritatea finală asupra politicii externe și a programului nuclear.
În concluzie, oficialii din întreaga regiune preferă o limitare a Iranului în locul unui colaps total, din teama că o destabilizare a țării ar putea provoca instabilitate regională. Analiștii avertizează că un Iran fracturat ar putea intra într-o spirală a războiului civil, similară cu situația din Irak după 2003.
În acest context, Arabia Saudită, Qatar, Oman și Egipt au cerut Washingtonului să evite un atac asupra Iranului, subliniind riscurile pentru securitatea regională.