Decizie controversată în București
Guvernul a decis trecerea a doi kilometri de cale ferată și nouă aparate din Gara București – Basarab din domeniul public în cel privat, conform unei note de fundamentare elaborate de Ministerul Transporturilor. Potrivit acestui document, bunurile respective „nu mai prezintă utilitate funcțională în exploatarea CF, au acumulat un grad avansat de uzură fizică și morală și se află într-o stare avansată de degradare nemaiputând fi folosite în parametrii tehnici cu care au fost proiectate”. Această măsură a stârnit controverse, având în vedere importanța istorică și funcțională a infrastructurii feroviare.„Reglementarea procesului de scoatere din funcțiune” este menționată în Nota de Fundamentare, care citează prevederile art. 288 și al art. 361 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum și O.G. nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare și valorificare a activelor corporale. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, împreună cu Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R“ – S.A., sunt responsabile de această decizie. Este vorba de un total de 2,127 km de linii ferate și 9 aparate interoperabile.În continuare, documentul subliniază că măsura propusă nu va avea un impact semnificativ asupra economiei, mediului, mediului de afaceri, drepturilor cetățenilor sau bugetului. Aceste afirmații au fost contestate de experți în domeniul transporturilor, care consideră că astfel de decizii pot afecta negativ infrastructura feroviară pe termen lung.„CFR are deja aprobările necesare de la Adunarea Generală a Acționarilor (AGA nr 24/2025)”, se arată în document. De asemenea, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a avizat favorabil dezafectarea. Totuși, Ministerul Transporturilor subliniază că această dezafectare a unui nod feroviar istoric nu va afecta circulația feroviară, menționând că bunurile în cauză nu sunt monumente istorice, nu fac obiectul unor litigii, nu sunt revendicate și nu sunt grevate de sarcini.În acest context, experții din domeniul transporturilor subliniază importanța conservării infrastructurii feroviare istorice, care poate contribui la dezvoltarea turismului și a economiei locale. De asemenea, există îngrijorări privind modul în care această măsură poate influența percepția publicului asupra investițiilor în infrastructura feroviară, care a fost istoric subfinanțată în România.„Deși Ministerul susține că nu există impact economic sau social, este esențial să luăm în considerare perspectivele comunității locale și potențialul acestor bunuri de a fi revitalizate în scopuri de dezvoltare durabilă”, afirmă un expert în infrastructură de la Universitatea din București. Acest punct de vedere subliniază necesitatea de a evalua nu doar starea fizică a infrastructurii, ci și valoarea sa culturală și socială.În concluzie, decizia Ministerului Transporturilor de a trece la casarea acestor bunuri ridică întrebări asupra viitorului infrastructurii feroviare în România și asupra modului în care sunt gestionate resursele publice. Cu toate că guvernul afirmă că nu există un impact semnificativ, este vital ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a rețelei feroviare. Următorii pași ar trebui să includă consultarea comunității și evaluarea alternativelor de reutilizare a acestor bunuri, în beneficiul societății în ansamblu.