Falsificarea monedelor medievale
Cetatea Neamț, o fortăreață medievală construită acum peste 600 de ani, a fost recent subiectul unor descoperiri arheologice care schimbă înțelegerea istoriei monetare a Moldovei. Conform cercetătorului Dr. Vasile Diaconu de la Complexul Muzeal Național Neamț, în perioada 1661-1665, cetatea adăpostea un atelier clandestin de falsificare a monedelor. 'La Cetatea Neamț, la jumătatea secolului al XVII-lea, funcționa un atelier clandestin de falsificat monede', a declarat Diaconu. Această activitate a fost descoperită în urma săpăturilor arheologice realizate între 1939 și 1942, când au fost găsite matrițe și resturi monetare în apropierea paraclisului Sfântul Nicolae.
Până de curând, cercetătorii considerau că Cetatea Sucevei era singurul centru important de falsificare a monedelor în timpul domniei lui Eustatie Dabija. Titus Livius Borattini, un meșter polonez, era responsabil de producerea de monede false aici. 'Acum se pune problema cum de a ajuns să funcționeze un astfel de atelier în Cetatea Neamț', a adăugat Dr. Diaconu, sugerând că Borattini sau un ucenic de-al său ar fi putut extinde operațiunile.
Falsificatorii de la Neamț au creat mii de șilingi falși, care au inundat Moldova și au ajuns până în Muntenia. Aceștia falsificau monede poloneze, suedeze și prusace, dar cum reușeau să păcălească populația? Dr. Diaconu explică: 'Diferențele de gramaj și ștanțare erau greu de observat pentru o masă analfabetă. Oamenii asociau forma și metalul, fără a avea cunoștințe despre detalii tehnice'.
Atelierul clandestin de la Cetatea Neamț nu era singular; în acea vreme, alte centre de falsificare existau în întreaga Moldovă. Dr. Diaconu subliniază că oamenii cunoșteau paritatea valutară, dar nu reușeau să facă distincția între moneda originală și cea falsă. 'Marele meșter Borattini a bătut și monede cu efigia domnitorului Eustatie Dabija, ceea ce sugerează o eventuală colaborare între ei', a spus Diaconu.
Povestea nu se oprește aici. În anii '60, în curtea cetății a fost descoperit un tezaur de monede de argint datând din sfârșitul secolului al XVII-lea, care a fost probabil îngropat în grabă de un posesor în timpul unui conflict. Această descoperire adaugă un alt strat de complexitate istoriei cetății.
Cetatea Neamț, cu istoria sa bogată, rămâne un simbol al ingeniozității și lăcomiei din perioada medievală a Moldovei. Descoperirile recente nu doar că pun în lumină activitățile ilegale, dar și modul în care populația a fost influențată de aceste practici.
În concluzie, cercetările arheologice continuă să scoată la iveală detalii fascinante despre viața economică și socială din acele vremuri, stimulând interesul pentru patrimoniul cultural al României.