Aurul dă semne de revenire în România

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Aurul a înregistrat o scădere bruscă de 55 de lei, ajungând la un preț de 699,32 lei/gram vineri. La nivel mondial, prețul aurului rămâne la peste 5.000 dolari uncia, iar prognozele pentru 2026 indică o cerere crescută din partea investitorilor și băncilor centrale.

EN

Brief

Gold prices in Romania have shown signs of recovery, dropping to 699.32 lei per gram after a significant decline. Globally, gold remains priced above $5,000 per ounce, with forecasts for increased demand in 2026.

Aurul dă semne de revenire în România
Sursa foto: adevarul.ro

Prețuri în creștere

Aurul dă semne de revenire în România, înregistrând vineri o scădere bruscă de 55 de lei, ceea ce a făcut să ajungă la aproape același nivel ca la începutul săptămânii, la aproape 700 de lei/gram. La nivel mondial, metalul prețios rămâne la peste 5.000 dolari uncia, potrivit datelor consultate de „Adevărul”.

Potrivit cotațiilor BNR, vineri prețul unui gram de aur era de 699,32 de lei, cu peste 55 de lei mai puțin decât joi și foarte apropiat de nivelul înregistrat marți 27 ianuarie când a fost cotat cu 700,86 lei. În același timp, la nivel internațional, la ora transmiterii acestei știri, prețul aurului era cotat la 5.041 dolari uncia, respectiv 162,08 dolari pe gram, conform datelor goldprice.org.

După o creștere impresionantă de peste 70% în ultimele 12 luni și maxime istorice consecutive, marile bănci de investiții ridică ștacheta și mai sus pentru 2026. Goldman Sachs și-a revizuit în creștere previziunile privind prețul aurului la sfârșitul anului 2026, ridicând ținta la 5.400 de dolari pe uncie, de la 4.900 de dolari anterior. Această actualizare, de peste 10%, se bazează pe evaluarea conform căreia cererea din partea investitorilor privați va rămâne puternică și „stabilită”, deoarece este legată de riscuri macroeconomice și fiscale pe termen lung, nu de evenimente izolate.

Analiștii băncii preconizează că achizițiile băncilor centrale vor ajunge la o medie de 60 de tone pe lună în 2026, economiile emergente continuând diversificarea structurală a rezervelor lor. Riscurile la adresa prognozei sunt „semnificativ ridicate”, deoarece incertitudinea cu privire la politica fiscală și monetară la nivel internațional încurajează o poziționare suplimentară, scrie presa elenă.

În același context, atacul reînnoit al lui Donald Trump asupra Rezervei Federale a zdruncinat încrederea în independența băncii centrale a SUA, consolidând reorientarea capitalului către aur. Economistul american Peter Schiff a declarat recent că scumpirea accelerată a prețului aurului semnalează apropierea unei crize crunte, argumentând că inflația crește, în timp ce dolarul american pierde la nivel global.

„Aurul și argintul avertizează asupra unei crize mai mari care va lovi fie spre sfârșitul acestui an, fie poate anul viitor. Ne îndreptăm spre o criză a dolarului american și o criză a datoriilor suverane”, a declarat Schiff. Aceste afirmații sunt susținute și de alți analiști care observă tendințele de pe piețele internaționale și impactul lor asupra economiilor locale, inclusiv în România.

În România, tendințele globale în prețul aurului au un impact semnificativ asupra pieței interne, iar scăderile și creșterile bruște pot influența deciziile de investiții ale românilor. De exemplu, în județele precum București, Cluj și Timiș, unde cererea pentru bijuterii din aur este ridicată, fluctuațiile prețului pot determina schimbări în comportamentul de cumpărare.

Pe lângă încrederea investitorilor, factorii care afectează prețul aurului includ și instabilitatea politică din diverse regiuni ale lumii, precum și tendințele economice globale. Conform datelor Eurostat, în 2025, România a înregistrat o creștere a exporturilor de bijuterii din aur cu 15%, ceea ce demonstrează o cerere constantă și o apreciere a metalului prețios.

În concluzie, evoluția prețului aurului în România reflectă nu doar tendințele internaționale, ci și realitățile economice locale. Investitorii români trebuie să fie atenți la aceste fluctuații, în special în contextul incertitudinilor macroeconomice.

Următorii pași ar trebui să includă monitorizarea continuă a pieței și evaluarea impactului politicilor fiscale și monetare asupra prețului aurului.