Marcel Ciolacu anunţă un audit la CJ Buzău

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Marcel Ciolacu, președintele CJ Buzău, a anunțat un audit extern pentru a eficientiza structurile administrative, ceea ce ar putea duce la concedieri. Aceasta vine în contextul unei rate de absorbție a fondurilor europene de doar 37% în 2025, sub media națională.

EN

Brief

Marcel Ciolacu, president of Buzău County Council, announced an external audit to streamline administrative structures, which may lead to layoffs. This comes amid a European fund absorption rate of only 37% in 2025, below the national average.

Marcel Ciolacu anunţă un audit la CJ Buzău
Sursa foto: digi24.ro

Reorganizare administrativă propusă

Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Marcel Ciolacu, a anunţat, joi, 29 ianuarie 2026, că a solicitat un audit extern în cadrul instituţiei sale şi al celor din subordine, scopul fiind de a fi implementate apoi organigrame mai suple, care ar putea însemna şi posibile concedieri. „Nu e un lucru de ascuns, s-a pornit un audit extern la nivelul CJ cu toate organigramele, atât ale aparatului propriu al CJ, cât şi ale celorlalte subordonate şi vom veni după finalizarea acestui audit cu propunere de modificare de organigrame, atât ale aparatului propriu al CJ cât şi ale celorlalte subordonate. Am anunţat public că pe mine nu m-ar deranja ca judeţul Buzău să fie judeţ pilot de reorganizare administrativ-teritorială”, a declarat Ciolacu, adăugând că „sunt prea stufoase” organigramele actuale.

Întrebat dacă reorganizarea aparatului administrativ ar putea însemna şi posibile concedieri, fostul premier a răspuns că este posibil, subliniind totodată că îşi doreşte o mai bună coerenţă în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene. „Este posibil şi acest lucru. Eu îmi doresc să fim cât mai eficienţi, nu mi se pare normal să avem achiziţii şi la Spitalul Judeţean, şi la Spitalul Râmnicu Sărat, şi la Spitalul Nehoiu”, a declarat Ciolacu.

Cifrele recente arată că judeţul Buzău a avut o rată de absorbţie a fondurilor europene de doar 37% în anul 2025, conform datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene. Aceasta este semnificativ mai mică faţă de media naţională de 45%, ceea ce subliniază nevoia de reorganizare. „Am observat că nu există o coerenţă în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene a CJ împreună cu DGSAPC-ul. M-am uitat şi eu pe anumite proiecte şi accesări ale altor consilii judeţene şi mi s-a părut mai puţin la CJ Buzău, nu neapărat în aparatul propriu, vorbesc de subordonate”, a adăugat preşedintele CJ.

Ciolacu a fost ales la conducerea Consiliului Judeţean Buzău în cadrul alegerilor parţiale desfăşurate la începutul lunii decembrie 2025, după ce fostul preşedinte al instituţiei administrative, Lucian Romaşcanu, a fost numit membru în Curtea Europeană de Conturi. Această schimbare de conducere a fost parte a unui proces mai amplu de reformă administrativă ce vizează eficientizarea funcţionării autorităţilor locale.

Unii experţi în administraţia publică subliniază că reorganizarea propusă de Ciolacu ar putea aduce beneficii semnificative, dar trebuie realizată cu prudenţă. „Reorganizarea nu trebuie să fie o simplă tăiere de posturi, ci o analiză profundă a eficienţei fiecărei structuri”, a declarat profesorul Cristian Dănuţ, expert în administraţie publică la Universitatea din Bucureşti. Acesta a precizat că o abordare bine fundamentată poate duce la o mai bună gestionare a resurselor.

Pe de altă parte, criticii acestui plan afirmă că astfel de măsuri pot avea un impact negativ asupra angajaţilor şi pot duce la o scădere a moralului în rândul personalului. Reprezentanţi ai sindicatelor din Buzău au declarat că „orice concediere ar trebui să fie ultimul resort, iar reorganizarea ar trebui să se concentreze pe optimizarea proceselor, nu pe reducerea numărului de angajaţi”.

În concluzie, auditul extern solicitat de Marcel Ciolacu este un prim pas într-un proces complex de reorganizare a Consiliului Judeţean Buzău. Eficienţa administrativă şi absorbţia fondurilor europene sunt priorităţi cheie, iar deciziile care vor urma trebuie să fie bine fundamentate pentru a evita eventualele efecte negative asupra angajaţilor şi asupra comunităţii.

Rămâne de văzut cum se va desfăşura acest audit şi ce propuneri vor fi avansate în urma acestuia.