Discurs la Bruxelles
Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat joi, 29 ianuarie 2026, că nu își poate imagina o armată europeană separată de NATO, în cadrul unei conferințe ce a avut loc la Bruxelles. "Fiecare țară europeană are o armată, iar armatele a 23 de țări fac parte din structura NATO, așa că nu-mi pot imagina că țările vor crea o armată europeană separată. Așadar, trebuie să fie armatele care există deja, așa că trebuie să vedem cum funcționează asta în practică", a afirmat Kallas, subliniind importanța unei structuri de comandă clar definite în domeniul militar.
Declarațiile Kajei Kallas vin pe fondul unor apeluri recente pentru formarea unei forțe europene comune, inclusiv din partea comisarului european pentru apărare, Andrius Kubilius. Acesta a propus crearea unei forțe militare de 100.000 de soldați, care să funcționeze ca un pilon european de apărare, capabil să acționeze independent, în special în cazul unei reduceri a prezenței americane pe continent.
Kallas a subliniat riscurile asociate cu crearea unor structuri paralele, spunând că o astfel de abordare ar putea genera confuzie operațională și întârzieri în luarea deciziilor. "Este clar pentru mine că, în domeniul militar, trebuie să existe un lanț de comandă foarte direct și clar, astfel încât, ori de câte ori se întâmplă ceva, să fie limpede cine dă ordine și cui", a explicat Kallas. Acest lucru relevă o preocupare majoră pentru eficiența și coordonarea dintre forțele militare ale statelor membre.
Într-o declarație anterioară, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a prezis că formarea unor forțe armate unite ale Europei în următorii 3–5 ani este un scenariu realist. Totuși, el a subliniat că realizarea acestui obiectiv depinde de ritmul deciziilor în UE, de accesul la componente pentru producția de armament și, mai ales, de voința politică a europenilor.
Poziția Kajei Kallas este susținută și de șeful NATO, Mark Rutte, care a respins apelurile unor politicieni europeni pentru o armată separată, subliniind că o astfel de inițiativă ar putea destabiliza coeziunea Alianței. Pledoaria pentru o armată europeană a prins contur ca reacție la incertitudinile privind viitorul relației cu SUA, în special în contextul administrației Trump și a disputelor recente privind Groenlanda.
Conform unui raport din 2025 al Ministerului Apărării din România, 73% dintre români consideră că NATO rămâne esențial pentru securitatea națională. De asemenea, un studiu Eurobarometru din același an arată că 62% dintre cetățenii europeni susțin consolidarea cooperării în domeniul apărării, dar fără a compromite legăturile transatlantice.
Aceste dezbateri subliniază complexitatea situației de securitate din Europa și necesitatea de a găsi un echilibru între autonomie militară europeană și legăturile transatlantice. Kallas a conchis că, deși este important să se exploreze modalități de întărire a apărării europene, aceasta trebuie să se facă în coordonare cu NATO pentru a nu crea confuzie în structurile de comandă și operare.
În concluzie, poziția Kajei Kallas reiterează angajamentul Uniunii Europene față de NATO și evidențiază provocările cu care se confruntă Europa în construirea unei apărări comune eficiente.
Discuțiile vor continua, iar liderii europeni trebuie să colaboreze pentru a găsi soluții care să asigure atât securitatea națională, cât și coeziunea transatlantică.