Avocatului Poporului, presat de sindicate să sesizeze CCR

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

CNSLR Frăția cere Avocatului Poporului să sesizeze CCR pentru a contesta introducerea unei zile de concediu medical neplătit, considerată o încălcare a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor. Sindicaliștii argumentează că măsura afectează protecția socială și sănătatea angajaților, generând riscuri pentru sănătatea publică.

EN

Brief

The CNSLR Frăția union is urging the People's Advocate to challenge the introduction of an unpaid sick leave day, deemed a violation of workers' fundamental rights. Unionists argue that the measure impacts social protection and employee health, posing risks to public health.

Avocatului Poporului, presat de sindicate să sesizeze CCR
Sursa foto: adevarul.ro

Controversa zilei de concediu medical

Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România (CNSLR) Frăția a solicitat, printr-o sesizare publicată joi, 29 ianuarie 2026, Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională a României cu privire la neconstituționalitatea art. II alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 91 din 30 decembrie 2025. Această prevedere introduce o zi de concediu medical neplătită, denumită „zi de carență”, considerată de sindicate ca fiind o încălcare a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor români. "Vă solicităm respectuos să sesizați Curtea Constituțională a României cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor menționate, care introduc, în mod mascat, 'ziua de carență', încălcând drepturile fundamentale ale lucrătorilor români", se arată în documentul transmis. Potrivit CNSLR Frăția, măsura urmează să se aplice începând cu 1 februarie 2026, ceea ce reclamă o intervenție promptă pentru a preveni efecte ireversibile asupra sănătății lucrătorilor. "Efectul juridic constă în suprimarea plății pentru prima zi de concediu medical indiferent de stagiu de cotizare și de cauza medicală", au declarat sindicaliștii. Conform acestora, indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate se vor calcula și plăti prin diminuarea cu o zi, iar suportarea indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă va fi realizată de angajator din a doua zi până inclusiv în a șasea zi. În acest context, CNSLR Frăția subliniază că neconstituționalitatea se referă, în primul rând, la încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție, care stipulează că ordonanțele de urgență pot fi adoptate doar în situații extraordinare. Guvernul invocă motive de eficientizare bugetară și organizare a fluxurilor financiare, însă sindicatele consideră că aceste rațiuni nu constituie o situație extraordinară în sens constituțional, care să justifice o intervenție urgentă. În plus, actul normativ a fost publicat pe 31 decembrie 2025, dar aplicarea sa începe abia pe 1 februarie 2026, ceea ce sugerează că reglementarea putea fi amânată pentru a urma procedura legislativă obișnuită, cu dezbatere parlamentară. De asemenea, CNSLR Frăția a semnalat încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție, care interzice ordonanțelor de urgență afectarea drepturilor fundamentale. Curtea Constituțională a stabilit că noțiunea de „a afecta” include acțiuni precum „a suprima” sau „a prejudicia”, iar măsura contestată suprimă prestația aferentă primei zile de risc asigurat, având consecințe negative pentru asigurați. Sindicaliștii subliniază că acest aspect afectează drepturi fundamentale și nu ar fi trebuit adoptat prin ordonanță de urgență. În plus, se invocă și încălcări ale articolelor 47 alin. (2), 34 alin. (1) și 41 alin. (2) din Constituție, care stipulează protecția socială, ocrotirea sănătății și protecția socială a muncii. Indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă sunt considerate prestații esențiale care compensează pierderile de venit cauzate de boală. Reducerea acestor indemnizații în momente vulnerabile afectează grav salariații. În plus, CNSLR Frăția atrage atenția asupra riscurilor legate de stimularea prezentării la muncă în stare de boală, ceea ce contravine obligației statului de a asigura ocrotirea sănătății. Specialiștii menționează că introducerea unei zile neplătite poate duce la creșterea fenomenului de „sickness presenteeism”, cu efecte negative asupra sănătății și productivității. Studiile din domeniul sănătății publice indică o legătură directă între accesul la concediu medical plătit și scăderea ratelor de îmbolnăviri, în special în rândul afecțiunilor respiratorii. CNSLR Frăția mai invocă și alte posibile încălcări legislative, precum restrângerea nejustificată a unor drepturi conform art. 53 din Constituție și protecția patrimonială a creanțelor de asigurări sociale. În concluzie, confederația susține că măsura prevăzută de OUG nr. 91/2025 este o restrângere a exercițiului unor garanții constituționale, fără a respecta cerințele de necesitate și proporționalitate, având în vedere că există soluții alternative pentru combaterea abuzurilor care nu afectează sănătatea asiguraților.