Deblocare proiect hidroenergetic
Ministrul Mediului a dat acordul pentru începerea celei de-a doua etape a proiectului hidroenergetic Cerna – Motru – Tismana, amplasat pe teritoriul comunelor Peștișani, Tismana, Godinești, Ciuperceni și Câlnic din județul Gorj. Potrivit unui comunicat publicat pe 24 ianuarie 2026, proiectul vizează finalizarea unor componente ale amenajării hidrotehnice aprobate inițial. Obiectivul principal este punerea în siguranță a barajului Vâja la cota intermediară de 572 mdM, cotă la care barajul este deja construit. Implementarea soluției asigură funcționarea în siguranță a infrastructurii deja existente, dar și creșterea capacității de producție a energiei hidroelectrice prin optimizarea funcționării Centralei de Clocotiș, dar și protecția localităților din aval în cazul producerii inundațiilor.
„Avizul permite reluarea unei investiții hidroenergetice strategice aflate într-un stadiu avansat, dar mai ales va asigura finalizarea Barajului Vâja și a lucrărilor definitive de evacuare a viiturilor, esențiale pentru siguranța hidrotehnică, protecția populației din aval și operarea sigură a infrastructurii energetice critice”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pe rețelele sociale. Conform lui Ivan, finalizarea acestui proiect va aduce o capacitate de producție de 10MW și va contribui cu 13,6 GWh de energie curată și stabilă anual în Sistemul Energetic Național.
Peste 5000 de gospodării din România vor putea beneficia de energie electrică pe baza acestui proiect, ceea ce subliniază importanța sa pentru comunitățile locale. Proiectul Cerna–Motru–Tismana a întâmpinat dificultăți semnificative în trecut, din cauza blocajelor birocratice și juridice, dar acum se află în faza de deblocare, cu o realizare de 90% până în prezent.
Conform datelor oficiale, România a investit semnificativ în proiectele hidroenergetice, iar acest proiect este unul dintre cele șapte care au fost întrerupte, dar care au potențialul de a sprijini tranziția către surse de energie mai curate. Experții din domeniul energiei consideră că finalizarea acestor proiecte este esențială pentru asigurarea securității energetice a țării, precum și pentru respectarea angajamentelor internaționale privind reducerea emisiilor de carbon.
Uniunea Europeană încurajează statele membre să investească în surse regenerabile de energie, iar proiectele de acest tip sunt în conformitate cu strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii. De asemenea, conform Eurostat, România are nevoie de o capacitate de producție mai mare din surse regenerabile, având în vedere că în 2023, 40% din energia consumată provenea din surse regenerabile.
Criticii, însă, subliniază că aceste proiecte trebuie să fie realizate cu respectarea normelor de mediu, iar impactul asupra ecosistemelor locale trebuie analizat cu atenție. De asemenea, este necesar să se asigure că interesul comunităților locale este prioritar în procesul de dezvoltare a acestor proiecte. În acest context, Ministerul Mediului a declarat că va colabora cu autoritățile locale și cu organizațiile de mediu pentru a monitoriza impactul proiectului.
Pe scurt, deblocarea proiectului Cerna–Motru–Tismana reprezintă un pas important pentru România în direcția dezvoltării unei infrastructuri energetice durabile. Cu toate acestea, este esențial ca toate aspectele legate de mediu și de impactul social să fie gestionate cu responsabilitate.
În viitor, se așteaptă ca acest proiect să contribuie semnificativ la îmbunătățirea securității energetice a țării și la creșterea utilizării energiei regenerabile.