Contabilitate controversată
Astăzi, 28 ianuarie 2026, reprezentanții Guvernului Bolojan s-au întâlnit cu oficialii agenției de rating Fitch, unde subiectul central al discuției a fost situația din finanțele țării. În acest context, execuția bugetară publicată de Ministerul Finanțelor astăzi a fost documentul principal pe care analiștii Fitch l-au analizat. Potrivit acestora, la categoria „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR”, în luna decembrie au existat încasări cât în celelalte 11 luni din an, ceea ce ridică semne de întrebare semnificative despre transparența și corectitudinea acestor raportări financiare.
Pe 31 iulie 2025, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, anunța că România a finalizat negocierea PNRR și că cel puțin 7 miliarde euro vor fi trecute de la componenta de împrumuturi din PNRR la componenta granturi din fonduri de coeziune. Acesta a fost momentul în care se știa deja, sau ar fi trebuit să se știe, că o parte din aceste fonduri vor fi înregistrate și la venituri. Ministerul de Finanțe recunoaște aceste aspecte în nota care însoțește execuția bugetară oficială, ceea ce sugerează că, deși s-au pierdut bani din PNRR, Guvernul a reușit să prezinte o reducere a deficitului bugetar.
Conform datelor oficiale publicate de Ministerul Finanțelor, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, s-au înregistrat încasări de 12,99 miliarde lei la categoria „Sume aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR”. De asemenea, pentru perioada ianuarie-decembrie 2025, datele indică încasări de 22,93 miliarde lei. Acest lucru sugerează că, pe hârtie, statul român ar fi încasat peste 10 miliarde lei în luna decembrie, echivalente cu aproximativ 2 miliarde euro, ceea ce constituie o anomalie în raport cu cifrele din celelalte luni.
Dacă ajustăm deficitul pentru cele 0,5 puncte procentuale din PIB generate de includerea acestor venituri „contabile”, deficitul real al României ar fi fost aproape de nivelurile din 2024. Anul trecut, deficitul a fost de circa 8,65% din PIB, conform datelor oficiale. Aceasta ridică întrebări serioase despre eficiența măsurilor de austeritate implementate, inclusiv majorările de impozite și taxe, înghețările de salarii și pensii, care nu au avut un impact real asupra scăderii deficitului bugetar.
Criticii guvernului, inclusiv analiști economici și specialiști în finanțe publice, subliniază că această metodă de raportare poate induce în eroare opinia publică și investitorii. De exemplu, economistul Adrian Vasilescu, consultant la Banca Națională a României, a declarat: "Este esențial ca guvernul să fie transparent în raportările sale financiare pentru a menține încrederea în economia țării." Aceasta sugerează că, în loc de a se lauda cu realizări financiare, guvernul ar trebui să se concentreze pe transparență și pe măsuri sustenabile.
Pe de altă parte, susținătorii Guvernului Bolojan argumentează că aceste măsuri sunt necesare pentru a stabiliza economia și pentru a atrage fonduri europene. Reprezentanții Ministerului Finanțelor au subliniat că reorganizarea contabilă este o practică standard în gestionarea bugetelor, dar criticii menționează că acest lucru nu ar trebui să fie folosit ca o scuză pentru a masca problemele structurale ale economiei.
În concluzie, reducerea deficitului bugetar raportată de Guvernul Bolojan în 2025 este un subiect complex, care necesită o analiză detaliată a metodelor contabile utilizate. Impactul pe termen lung al acestor practici asupra stabilității economice și asupra încrederii investitorilor rămâne de văzut.
Următorii pași pentru guvern vor implica o reevaluare a politicilor fiscale și o comunicare mai clară a situației financiare reale a țării pentru a restabili încrederea publicului și a comunității internaționale.