Furturile Securității din coletele românilor

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

CNSAS a dezvăluit documente care arată că Securitatea din perioada comunistă fura bunuri din coletele trimise de românii din străinătate. Confiscarea acestor bunuri, inclusiv jucării și haine, era o practică obișnuită, iar Securitatea valorifica aceste obiecte prin Consignație, având nevoie de valută pentru economia țării.

EN

Brief

CNSAS recently revealed documents showing that the communist security service confiscated goods from parcels sent by Romanians abroad. This practice included stealing items such as toys and clothes, which were then sold through a semi-private system called Consignation, highlighting the regime's need for foreign currency.

Furturile Securității din coletele românilor
Sursa foto: ziare.com

Documente CNSAS dezvăluite

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a făcut publice recent o serie de documente care relevă practicile abuzive ale Securității din perioada regimului comunist. În aceste documente se arată că, pe lângă activitățile de represiune, poliția politică își însușea bunuri din coletele trimise de românii care s-au stabilit în străinătate. "Bunurile confiscate includeau jucării, haine, țigări, pixuri și chiar lenjerie intimă", a declarat CNSAS într-o postare pe rețelele sociale pe 28 ianuarie 2026.

Potrivit CNSAS, românii care au emigrat în căutarea unei vieți mai bune, fie prin metode legale, fie ilegale, își mențineau legătura cu cei rămași acasă prin scrisori și colete. "Deși secretul corespondenței era garantat de Constituție, Securitatea intervenea prin confiscarea și citirea unor scrisori, iar multe colete nu mai ajungeau niciodată la destinație", au precizat oficialii CNSAS.

Aproape toate coletele conțineau bunuri de bază, cum ar fi produse alimentare, medicamente, îmbrăcăminte și jucării. Securitatea, având nevoie urgentă de valută în ultimii ani ai regimului comunist, a recurs la vânzarea acestor obiecte confiscați, implicându-se astfel în activități de bișniță. "Era o formă de strângere de fonduri pentru a susține economia falimentară a țării", a adăugat CNSAS.

În mod ironic, Securitatea nu avea capacitatea de a comercializa direct bunurile confiscate, fiind nevoită să le valorifice prin intermediul Consignației, un tip de comerț semi-privat în România socialistă. Aici, cetățenii puteau să vândă și să cumpere obiecte, dar statul își reținea un comision de 13% din vânzări. "Pentru mulți români, Consignația era singura oportunitate de a accesa produse occidentale sau rare", au explicat reprezentanții CNSAS.

Fosta poliție politică a confiscat obiecte variate, de la produse cosmetice la alimente, și le-a vândut prin Consignație. CNSAS a prezentat și o listă detaliată a unor bunuri confiscate, din care reiese că majoritatea erau evaluată la sume derizorii. De exemplu, jucării din plastic, creioane și produse de igienă personală erau printre cele mai frecvente obiecte confiscate.

CNSAS a exemplificat unele dintre bunurile confiscate, cum ar fi: 11 minisoldați din plastic evaluați la 110 lei, 5 figurine de pirați evaluate la 125 lei și 2 busturi din plastic evaluate la 50 lei. Această practică ilustrează nu doar represiunea regimului comunist, ci și modul în care Securitatea s-a implicat în activități comerciale ilegale.

Aceste revelații oferă o imagine detaliată asupra modului în care Securitatea a acționat în perioada comunistă și cum a afectat viața românilor care încercau să își sprijine familiile din țară. CNSAS continuă să investigheze și să facă publice informații despre abuzurile regimului comunist, contribuind astfel la o mai bună înțelegere a istoriei recente a României.

În concluzie, dezvăluirile CNSAS subliniază nu doar abuzurile sistemului comunist, ci și impactul devastator pe care represiunea l-a avut asupra vieții de zi cu zi a românilor.

Este esențial ca aceste informații să fie studiate și discutate pentru a înțelege mai bine perioada comunistă și efectele sale pe termen lung asupra societății românești.