Înalta Curte respinge cererea de recurs
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins miercuri, 28 ianuarie 2026, cererea de recurs în casație a Sorinei Pintea, fost ministru al Sănătății, care va rămâne astfel cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni de închisoare pe care a dictat-o Curtea de Apel Cluj, transmite Agerpres. "Decizia instanței este definitivă și irevocabilă, iar respectarea legii trebuie să prevaleze în fața oricăror circumstanțe personale", a declarat un reprezentant al Înaltei Curți, subliniind importanța integrității în funcțiile publice.
Condamnată la închisoare pentru luare de mită, Pintea a fost încarcerată în Penitenciarul Gherla în iunie 2025, după ce a fost găsită vinovată de fapte de corupție. Aceasta a fost trimisă în judecată în aprilie 2020, într-un dosar în care au fost investigate faptele săvârșite în perioada în care era manager al Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare.
Potrivit Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Sorina Pintea a pretins și primit, printr-un intermediar, sumele de 10.000 de euro și 120.000 lei de la reprezentanții unei societăți comerciale în perioada noiembrie 2019 – 28 februarie 2020. Banii reprezenta un procent de 7% din valoarea unui contract de achiziție publică ce avea ca obiect lucrările de amenajare a blocului operator pentru sala de chirurgie cardiovasculară și toracică din cadrul spitalului, contract încheiat în 2019.
Procurorii au prins-o în flagrant în februarie 2020, când a primit suma de 120.000 de lei în biroul său. Condamnarea inițială de 3 ani și 6 luni a fost dată pe 26 aprilie 2024 de Tribunalul Cluj. Avocații Sorinei Pintea au atacat decizia, iar apelul a fost respins în 6 iunie 2025. Cu toate acestea, procesul a continuat cu recursul în casație, care a fost, de asemenea, declarat inadmisibil.
Fosta ministră a Sănătății a fost o figură proeminentă în politica românească, iar condamnarea sa a stârnit reacții diverse în societate. Pe de o parte, susținătorii ei consideră că procesul a fost influențat politic, în timp ce criticii subliniază necesitatea de a combate corupția la nivel înalt. Aceștia din urmă consideră că sentința este un pas important în direcția integrității sistemului de sănătate publică.
Analizând cazul Pintea în contextul mai larg al corupției în România, este esențial de menționat că în ultimii ani, Direcția Națională Anticorupție a instrumentat numeroase dosare de corupție în rândul oficialilor publici. Conform unui raport al DNA, în 2024, numărul dosarelor soluționate a crescut cu 15% comparativ cu 2023, ceea ce sugerează o intensificare a eforturilor împotriva corupției.
În concluzie, decizia Înaltei Curți de a respinge cererea de recurs a Sorinei Pintea marchează un moment semnificativ în lupta împotriva corupției în România. Aceasta subliniază importanța responsabilității în funcțiile publice și confirmă că faptele de corupție nu vor fi tolerate.
Următorii pași în acest caz ar putea include apeluri la revizuirea legilor privind corupția, dar și o atenție sporită asupra integrității în sectorul public.