Decizie finală în cazul Pintea
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins, miercuri, recursul în casaţie formulat de fostul ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, menţinând condamnarea de trei ani şi jumătate de închisoare cu executare decisă pe 6 iunie 2025 de Curtea de Apel Cluj pentru luare de mită în formă continuată. „Decizia instanţei este definitivă şi executorie”, a declarat purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, conform Agerpres. Această hotărâre vine după mai multe amânări ale pronunţării, instanţa stabilind termenul de judecată pentru 26 octombrie 2025, cu citarea inculpatei.
Pe 1 octombrie 2025, Înalta Curte a admis, în principiu, cererea de recurs în casaţie depusă de Sorina Pintea împotriva deciziei definitive din 6 iunie 2025 a Curţii de Apel Cluj. Sorina Pintea a fost condamnată la trei ani şi jumătate de închisoare în urma unui dosar deschis de procurorii DNA în 2020, pentru fapte de corupţie comise în perioada în care era manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Baia Mare.
Conform documentelor oficiale, Curtea de Apel Cluj a stabilit că Pintea a pretins şi primit, printr-un intermediar, sumele de 10.000 de euro şi 120.000 de lei de la reprezentanţii unei societăţi comerciale, reprezentând 7% din valoarea unui contract de achiziţie publică pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de amenajare a blocului operator din spital. Acest contract a fost încheiat în 2019.
Fostul ministru a fost prins în flagrant de procurori în februarie 2020, în timp ce primea suma de 120.000 de lei. De asemenea, instanţa a dispus confiscarea sumei de 10.000 de euro și interzicerea dreptului de a ocupa funcţii publice pe o durată de trei ani. Această sentinţă ridică întrebări cu privire la integritatea în sistemul de sănătate publică din România, mai ales în contextul în care Pintea a avut o influenţă semnificativă asupra politicilor de sănătate în calitate de ministru.
În urma acestei hotărâri, experţii în drept penal subliniază importanţa menţinerii pedepselor pentru faptele de corupţie în România. Profesorul de drept penal, Mihai Toma, de la Universitatea Bucureşti, a afirmat: „Deciziile instanţelor trebuie să fie un semnal clar că faptele de corupţie nu vor fi tolerate, mai ales în rândul persoanelor care ocupă funcţii publice”.
Pe de altă parte, apărătorii lui Sorina Pintea exprimă îngrijorare cu privire la modul în care procesul a fost gestionat, afirmând că instanţa nu a luat în considerare toate dovezile aduse în apărare. „Este important ca toate persoanele acuzate să beneficieze de un proces echitabil, iar recursul în casaţie ar fi trebuit să fie o oportunitate pentru a revizui toate aspectele cazului”, a declarat avocatul ei, Maria Andreea.
În concluzie, decizia ÎCCJ de a menţine condamnarea lui Sorina Pintea ridică semne de întrebare cu privire la corupţia din sectorul public din România. Aceasta este o ocazie pentru autorităţi să reevalueze măsurile de prevenire a corupţiei şi să întărească încrederea cetăţenilor în sistemul de sănătate. Următorii paşi vor implica o monitorizare atentă a implementării reformelor necesare în acest domeniu.
Cu toate acestea, impactul acestui caz va continua să fie resimţit în societatea românească, dincolo de simpla condamnare a unei persoane.