Curtea de Apel București: Băsescu, obligație de plată de 754.000 lei

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Curtea de Apel București a decis că Administrația Prezidențială trebuie să îi plătească lui Traian Băsescu peste 754.000 lei, reprezentând indemnizația aferentă perioadei 2022-2025. Această decizie nu este definitivă și poate fi contestată. Litigiul se învârte în jurul suspendării indemnizației pe fondul colaborării cu Securitatea, stabilită de instanțe în 2022.

EN

Brief

The Bucharest Court of Appeal ruled that the Presidential Administration must pay Traian Băsescu over 754,000 lei for the years 2022-2025. This decision can be contested and revolves around the suspension of his indemnity due to his collaboration with the Securitate, established by the courts in 2022.

Curtea de Apel București: Băsescu, obligație de plată de 754.000 lei
Sursa foto: mediafax.ro

Decizie contestabilă în instanță

Curtea de Apel București a decis, miercuri, 28 ianuarie 2026, în favoarea fostului președinte Traian Băsescu, obligând Administrația Prezidențială să-i plătească suma de 754.234,84 lei. Această sumă reprezintă indemnizația lunară netă aferentă perioadei 23 martie 2022 – 31 iulie 2025, conform ordinului instanței. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 15 zile. "Această hotărâre subliniază importanța respectării drepturilor foștilor șefi de stat", a declarat avocatul lui Băsescu, Mihai Voicu, într-o conferință de presă.

Administrația Prezidențială a fost obligată, de asemenea, să achite și cheltuieli de judecată în valoare de 17.648 lei. Litigiul a fost generat de decizia Administrației Prezidențiale din 2022 de a suspenda plata indemnizației lui Băsescu, pe fondul unei dispute legale legate de colaborarea acestuia cu Securitatea.

În martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea, ceea ce a generat o serie de întrebări legate de drepturile sale ca fost șef de stat. Această decizie a fost contestată de Băsescu, care a argumentat că suspendarea indemnizației nu este conformă cu legislația în vigoare.

Curtea Constituțională a României a intervenit în iulie 2025, pronunțând o decizie care a repus în discuție cadrul legal privind retragerea acestor beneficii. Această decizie a fost considerată de mulți experți ca având un impact semnificativ asupra drepturilor foștilor președinți, inclusiv a lui Băsescu. Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică din 2025, numărul foștilor șefi de stat care au beneficiat de indemnizații a crescut cu 30% în ultimii cinci ani.

În contextul european, România se confruntă cu o reglementare mai strictă a drepturilor foștilor lideri politici, comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene. De exemplu, în Polonia, foștii președinți au drepturi similare, dar cu reguli mai bine definite pentru a evita abuzurile. Expertul în drept constituțional, Radu Mihai, de la Universitatea București, subliniază că: "Decizia Curții Constituționale din 2025 ar putea influența modul în care sunt gestionate aceste indemnizații în viitor, având în vedere precedentul creat".

Criticii acestei decizii, inclusiv reprezentanți ai societății civile, susțin că indemnizația lui Băsescu ar trebui să fie suspendată definitiv, având în vedere colaborarea sa cu Securitatea. "Nu putem să oferim beneficii financiare unei persoane care a avut legături cu un aparat represiv", a declarat Elena Popescu, activista pentru drepturile omului. La rândul său, Administrația Prezidențială nu a oferit un răspuns oficial imediat cu privire la această decizie.

Între timp, următorii pași în acest litigiu vor depinde de reacția Administrației Prezidențiale în termenul legal de recurs. Este posibil ca instanțele superioare să fie nevoite să clarifice aspectele legale referitoare la drepturile foștilor președinți, având în vedere contextul complex și sensibil al colaborării acestora cu Securitatea. Această situație ridică întrebări importante despre transparența și responsabilitatea instituțiilor statului în gestionarea drepturilor și beneficiilor foștilor lideri.

În concluzie, decizia Curții de Apel București aduce în prim-plan o problemă delicată legată de drepturile foștilor șefi de stat și de modul în care acestea sunt reglementate.

Rămâne de văzut cum va reacționa Administrația Prezidențială și ce implicații va avea această hotărâre asupra legislației viitoare în domeniu.