Aderarea României la euro: obstacole și soluții

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România nu poate adera la zona euro până când deficitul bugetar nu scade sub 3%. Într-o conferință de presă, el a subliniat importanța acestui subiect pentru alegerile din 2028 și a evidențiat diferențele între România și Bulgaria în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor economice. De asemenea, a discutat despre relațiile cu Republica Moldova și rolul Germaniei în economia românească.

EN

Brief

Romania's Prime Minister Ilie Bolojan stated that the country cannot join the eurozone until its budget deficit falls below 3%. In a press conference, he highlighted the importance of this topic for the 2028 elections and emphasized the economic differences between Romania and Bulgaria. He also discussed relations with Moldova and Germany's role in Romania's economy.

Aderarea României la euro: obstacole și soluții
Sursa foto: hotnews.ro

Explicațiile premierului Bolojan

Aderarea româniei reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ilie Bolojan, premierul României, a declarat că, spre deosebire de Bulgaria, România nu îndeplinește încă criteriile necesare pentru intrarea în zona euro. Acesta a subliniat că principalul obstacol este deficitul bugetar ridicat, care trebuie să fie sub 3% pentru a putea adera. Într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Friedrich Merz, susținută miercuri, 28 ianuarie 2026, la Berlin, Bolojan a afirmat că ținta de deficit pentru acest an este între 6,2% și 6,3%. „Până nu atingem o cotă de deficit care să se situeze sub 3%, acest tip de problemă nu e pe agendă”, a adăugat premierul.

Bolojan a evidențiat importanța acestui subiect, menționând că aderarea la zona euro ar putea deveni o temă centrală în alegerile parlamentare din 2028. „Consider că această temă legată de aderarea României la zona euro este o temă care ar putea fi una de bază în România la alegerile parlamentare din 2028, când forțele politice ar putea să cadă pe un acord, așa cum s-a căzut în anii anteriori atunci când am aderat la Uniunea Europeană sau la NATO”, a declarat acesta.

Conform datelor Ministerului Finanțelor Publice, deficitul bugetar al României a fost de 6,7% din PIB în 2025, în creștere comparativ cu 5,2% în 2024. Această situație reflectă provocările economice cu care se confruntă țara, cum ar fi inflația ridicată și cheltuielile publice crescute. De asemenea, Bolojan a menționat angajamentele guvernului de a reduce deficitul sub 3% până în 2030.

Pe de altă parte, Bulgaria a reușit să îndeplinească aceste criterii, ceea ce îi permite să fie un exemplu de urmat pentru România. Potrivit Eurostat, Bulgaria a raportat un deficit de 2,3% din PIB în 2025, ceea ce subliniază diferențele semnificative dintre cele două țări.

În ceea ce privește relația României cu Republica Moldova, Bolojan a subliniat importanța acestei relații, menționând că orice discuție despre unirea cu Moldova trebuie să fie legată de parcursul european al acestei țări. „Pentru România, Republica Moldova este o prioritate strategică. Stabilitatea Chișinăului și parcursul său european contează pentru întreaga regiune”, a spus premierul.

Bolojan a adăugat că deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE ar fi un câștig major pentru țară. „Consider că ar fi cel mai mare câștig pentru Republica Moldova, o țară care și în ultimele alegeri și-a dovedit vocația proeuropeană”, a spus el.

În ceea ce privește impactul economic, premierul a subliniat că Germania este principalul partener comercial al României, iar comerțul bilateral a depășit 42 de miliarde de euro în 2024. „Ne așteptăm la aceeași tendință și în 2025”, a adăugat Bolojan.

Pe termen lung, experții economici estimează că România ar putea adera la zona euro în 2035, conform unui sondaj realizat de CFA România. Aceasta sugerează că, deși România își propune să îmbunătățească situația economică, drumul către zona euro va fi un proces complex și de durată.

În concluzie, premierul Ilie Bolojan a reafirmat că aderarea României la zona euro nu este o opțiune viabilă până când deficitul bugetar nu scade sub 3%. Această situație necesită un consens politic și măsuri economice ferme pentru a asigura o tranziție eficientă către moneda euro.

În viitor, România trebuie să continue să își îmbunătățească stabilitatea economică pentru a putea îndeplini criteriile necesare aderării la zona euro.