Probleme majore cu infrastructura
Locuitorii din Capitală își strică ușor mașinile și plătesc bani mulți pentru reparații. Bucureștiul s-a umplut de gropi iar străzile din nisip și piatră de râu sunt acum impracticabile. Pe kilometri de șine vechi de tramvai crapă zilnic asfaltul. Conducerea Administrației Străzilor anunță că va repara stricăciunile din carosabil când vremea va fi mai bună.
De mult n-a mai avut Bucureștiul atâtea străzi pline de gropi. Gerul ultimelor săptămâni, clorura pulverizată împotriva gheții și poleiului, laolaltă cu vechimea asfaltului, au scos la iveală mii de gropi. Dezastrul începe fix la Kilometrul Zero, pe Mavrogheni, strada pavată cu nisip și piatră de râu, ca-n orașul antebelic.
Marian Bârgău, director general al Administrației Străzilor București, a declarat: „Când vremea ne permite, vom interveni. Aproximativ două săptămâni, dacă vremea va fi ok. Noi și acum avem intervenție pe zona aceasta de plombare”.
Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației ProInfrastructura, reclamă recurența problemelor de pe carosabil și calitatea slabă a materialelor folosite pentru majoritatea străzilor din Capitală. „Există rețete de asfalt de calitate care suportă temperaturile caniculare din toiul verii și pe cele foarte reci din timpul iernii. De câțiva ani nu am mai avut o iarnă atât de dură, sau, aș zice, normală.”
Ciurea subliniază că trebuie să înțelegem că sunt elemente tehnice obiective pentru care există aceste rezultate, uneori nepotrivite, alteori dezastruoase, de pe stradă, adică temperaturile foarte ridicate din timpul verii care se pun peste temperaturile foarte, foarte mici din timpul iernii, la care se adaugă clorurile de diverse feluri, adică aceste săruri care se dau pe străzi.
Aceste cauze, care sunt știute atât de autorități cât și de constructori, trebuie cumva manageriate în clima asta pe care o avem, astfel încât, pe de o parte, autoritățile, în caietele de sarcini pentru construcțiile noi și pentru partea de mentenanță, să ceară prin criteriile de licitație și cele tehnice să ceară această calitate superioară a mixturilor asfaltice și a straturilor suport.
Pe de altă parte, o calitate superioară a asfaltului înseamnă și niște bani în plus. „Această calitate superioară își scoate pe termen mediu și lung banii. Decât să asfaltăm de două ori pe an, primăvara și toamna, mai bine asfaltăm o dată la 2-3 ani, dar dăm din start un preț semnificativ mai bun pe mixtura asfaltică și tot ce înseamnă straturi suport, pentru că sunt și zone în oraș și în București în zona de sud, unde asfaltul nu e ca după bombardament, rezistă.”
Ciurea adaugă că există suficiente soluții tehnice astfel încât construcția să reziste în timp, indiferent de cât de cald e vara și cât de rece iarna, astfel încât dacă ne facem un calcul pe termen mediu și lung să merite această investiție și să dăm bani mai puțini.
Această problemă a infrastructurii din București este un subiect de îngrijorare pentru mulți cetățeni, care se confruntă zilnic cu gropile și străzile deteriorate. Autoritățile locale trebuie să găsească soluții viabile pentru a rezolva aceste probleme, înainte ca situația să devină și mai gravă și să afecteze siguranța circulației.
În concluzie, este esențial ca administrația să prioritizeze investițiile în infrastructură și să colaboreze cu experții pentru a implementa soluții durabile, care să asigure un mediu de circulație mai bun pentru toți cetățenii.
Următorii pași ar trebui să includă evaluarea stării actuale a străzilor și inițierea unor proiecte de reabilitare pe termen lung.